Organizații, experți și antreprenori din mediul rural solicită Guvernului un cadru unitar pentru revitalizarea satului românesc
Gospodăria țărănească poate deveni un nod economic local care diversifică activitățile economice și valorifică patrimoniul tradițional în mod durabil
O coaliție de organizații, experți, Puncte Gastronomice Locale, rețele de turism durabil, producători locali și meșteșugari și au transmis un Memoriu către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), cu copie către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) și Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT).
Memoriul urmărește modernizarea cadrului legislativ pentru ca gospodăria rurală să poată integra activități economice diverse, precum gastronomie locală, turism, ghidaj, producție, meșteșuguri, artizanat și valorificarea patrimoniului cultural local.
Inițiatorii solicită constituirea unui Grup de lucru interinstituțional coordonat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), cu scopul armonizării și simplificării reglementărilor aplicabile gospodăriilor țărănești. Grupul va corela strategiile și reglementările existente și va defini un cadru unitar pentru diversele activități economice pe care gospodăria țărănească le poate desfășura.
În prezent, diverse activități desfășurate într-o gospodărie au regim diferit de autorizare, control și fiscalitate
O gospodărie cu producție mică, care gătește pentru turiști, vinde produse artizanale și oferă servicii de ghidaj se confruntă cu taxări, norme și controale paralele. Aceste diferențe îngreunează diversificarea, prin urmare se impun norme unitare care să încurajeze gospodăria rurală să devină un nod economic local și platformă multifuncțională de dezvoltare rurală, să stimuleze lanțurile valorice scurte și sădeschidă oportunități de piață pentru comunitățile rurale.
De la birocrație la oportunități: opt direcții pentru economia satului:
1. Corelarea strategiilor și legislației existente privind dezvoltarea rurală, ecoturismul, Punctele Gastronomice Locale, traseele de interes național și activitățile meșteșugărești.
2. Recunoașterea gospodăriei multifuncționale, prin integrarea activităților deja reglementate și recunoașterea unor categorii noi: meșteșugari, artizani, artiști tradiționali și prestatori de servicii rurale.
3. Simplificarea și armonizarea normelor, inclusiv a celor sanitar-veterinare, pentru micii producători și PGL-uri, în special în ceea ce privește produsele alimentare artizanale și conservele realizate în cantități mici.
4. Extinderea certificărilor de sustenabilitate și autenticitate.
5. Unificarea și simplificarea fiscalității și controalelor, evitând situațiile în care o gospodărie care desfășoară mai multe activități eligibile este supusă unor regimuri administrative și fiscale suprapuse.
6. Sprijinirea comunităților de pe traseele turistice naționale, prin facilitarea dezvoltării serviciilor locale de gastronomie, cazare și alte activități economice de mici dimensiuni.
7. Integrarea protecției patrimoniului cultural și a cunoștințelor tradiționale în mecanismele de dezvoltare economică rurală, inclusiv prin instrumente de proprietate intelectuală și certificare.
8. Adoptarea unor măsuri dedicate sectorului piscicol, în special în Delta Dunării, prin simplificarea achiziției peștelui direct de la pescarii autorizați și reglementarea unui sistem adecvat de descărcare a capturii proprii.
„Satul românesc poate dezvolta o economie locală diversificată, nu doar agricultură. Gospodăria tradițională poate deveni o mică întreprindere multifuncțională, conectată la turiști, piețe locale și rețele de producători. Avem deja modele funcționale de gospodării diversificate și experiență acumulată în ultimii ani.
Cadrul existent conține elemente valoroase, dar fragmentarea sa actuală frânează potențialul uriaș al satului românesc. Ne dorim ca o gospodărie rurală să poată evolua firesc „de la fermă la consumator”, fără să fie sancționată birocratic dacă oferă în același timp o masă caldă, o poveste locală sau un ghidaj pe traseu. Solicităm
MADR și ministerelor partenere o întâlnire de lucru pentru a stabili calendarul și cadrul de implementare al acestei reforme esențiale pentru turismul regenerativ și economia rurală” a declarat Teodor Frolu, vicepreședinte al Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23 și co-inițiator al demersului.
Economia rurală funcționează deja. E timpul ca legislația să răspundă realităților din teren:
Punctele Gastronomice Locale reprezintă una dintre cele mai relevante forme de antreprenoriat rural dezvoltate în România în ultimii ani. Conform datelor centralizate în Registrul PGL începând din 2018, numărul anual al autorizărilor a crescut cu peste 100% după adoptarea legii PGL-urilor.
Activitatea este estimată că generează în present peste 2.000 de locuri de muncă și stimulează producția locală, prin achiziția de materii prime de la gospodăriile și micii producători din comunitate. Modelul are și o importantă dimensiune inter-generațională, contribuind la revitalizarea și întinerirea comunităților prin implicarea familiilor în activitatea PGL-ului și reținerea tinerilor în sat prin oportunități legate de identitatea și resursele locale.
Rețeaua națională de destinații de ecoturism generează anual peste 1.000 de locuri de muncă active și aproximativ 400.000 de înnoptări în structuri mici din zone rurale, inclusiv în apropierea ariilor naturale protejate.
Via Transilvanica a atras peste 120.000 de drumeți din 60 de țări în 2025 și demonstrează la rândul său potențialul economic al conectării comunităților rurale la trasee turistice de interes național.
Aceste inițiative arată posibilități de dezvoltare rurală bazată pe resurse locale, patrimoniu, natură și experiențe autentice, iar politicile publice și legislația pot sprijini multiplicarea și diversificarea acestor modele.
O coaliție de organizații și experți pentru viitorul satului românesc Inițiativa este lansată de Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 și Platforma România Tradițiilor Creative*, împreună cu Grupul de experți implicați în elaborarea și fundamentarea propunerilor, Muzeul ASTRA, We Wilder, Asociația WhyWeCraft®,Asociația de Ecoturism din România, Fundația Civitas pentru Societatea Civilă Cluj, Asociația Tășuleasa Social, Punctele Gastronomice Locale.
