Situl arheologic de la Açic Suat-Caraburun, comuna Baia de azi, un loc ideal în antichitate pentru navigație și apărare
„2500 de ani de istorie. Este o moștenire pe care trebuie să o respectăm. și să o facem cunoscută în lume” Marinescu Liliana, primar Baia
Situl arheologic de la Açic Suat se află în zona de est/sud-est a comunei Baia, într-un punct geografic numit Dealul Caraburun (Capul negru) a relevat edificii complexe din piatră, locuințe și materiale arheologice relevante pentru înțelegerea relațiilor dintre coloniile grecești și populațiile autohtone.
La Açic Suat și pe malurile Lacului Golovița, întreaga zonă a cunoscut o locuire intensă, descoperirile arheologice acoperind o perioadă lungă, începând din secolul al VI-lea î.Hr. (perioada greacă) și continuând până în epoca romană timpurie (secolele II–III d.Hr.).
Cercetările efectuate au scos la iveală așezări rurale, ceramică locală lucrată cu mâna, vase de import, dar și obiecte inedite precum fragmente dintr-o ramă de oglindă din plumb din epoca romană. Recent, în arealul contextual s-au identificat și structuri remarcabile, precum băi romane excepțional de bine conservate.
Situl se află pe o veche terasă marină (zona Budjaka), fiind delimitat în mod direct și înconjurat pe trei laturi de Lacul Golovița (care face parte din complexul lagunar Razim-Golovița), chiar la intrarea în golful localității Baia. Practic, din punct de vedere geografic, se află pe fâșia de pământ din extremitatea estică a comunei, orientată strategic spre apele lagunei, un loc ideal în antichitate pentru navigație și apărare.
„Cercetările arheologice au scos la lumină drumuri, pavaje, clădiri, ceramică și alte vestigii care ne povestesc despre oamenii care au trăit aici cu mai bine de două milenii în urmă. Oameni care au construit. Oameni care au făcut comerț.
Oameni care au avut legături cu lumea greacă, cu spațiul egeean și cu Asia Mică. Și acum vine partea care pe mine, ca primar al comunei Baia, mă impresionează cel mai mult:
Vorbim despre un sit care, împreună cu zona necropolelor, se întinde pe aproximativ 200 de hectare. Vorbim despre o istorie pe termen lung de locuire continua. Noi trăim astăzi aici. Copiii noștri cresc aici. Ne-am construit casele, ne-am făcut gospodăriile și ne trăim viața aici. Aici unde sunt situri arheologice care demonstrează în mod clar că oamenii au construit comunități compacte în urmă cu mai bine de 2.500 de ani.
Pentru mine, aceasta nu este doar o descoperire arheologică. Este o parte din sufletul comunei Baia. Este patrimoniul nostru. Este o moștenire pe care trebuie să o respectăm.
Și este una dintre cele oportunitățile pe care le avem pentru ca Baia să fie cunoscută nu doar în județul Tulcea, ci în întreaga țară și, de ce nu, peste hotare.
Ca primar, voi susține orice demers care poate contribui la protejarea, promovarea și punerea în valoare a acestui patrimoniu extraordinar. Pentru că eu cred că o comunitate care își cunoaște trecutul este o comunitate care își poate construi mai bine viitorul”
a comunicat Marinescu Liliana, primarul Comunei Baia.
