24 aprilie – 110 ani. Comemorarea Genocidului Armean
24 aprilie 1915 este o zi care va rămâne, în istoria şi în sufletele armenilor de pretutindeni, drept ziua în care a început calvarul pentru 1.500.000 de oameni nevinovaţi, a căror unică vină era apartenența la o națiune pașnică , care trebuia izgonită de pe meleagurile strămoșești.
Pentru a elimina orice urmă a prezenței lor în Armenia Apuseană, sute de mii de oameni au fost deportați și exterminați, indiferent de vârstă sau condiţie socială.
Genocidul a început prin arestarea, deportarea și asasinarea personalităților armene din Constantinopol, intelectualitatea armeană, reprezentanți ai ideii de luptă pentru păstrarea identității naționale și apărarea drepturilor unui popor. Reprezentanții clerului armean, preoți și înalți ierarhi, au avut aceeași soartă alături de cei pe care-i păstoreau. Demersul inuman a continuat sistematic, în toate așezările locuite de armeni, care au fost uciși sau jefuiți și împinși spre deșert în adevărate marșuri ale morții.
Biserici, mănăstiri, școli au fost arse, jefuite, distruse, bunuri neprețuite ale culturii armene au dispărut. Se înfăptuia un rău ce nu va mai putea fi reparat, iar totul se desfășura conform unui plan ce avea două scopuri evidente.
Primul era ca o dată cu exterminarea armenilor să fie șterse toate dovezile ce puteau proba existența lor pe teritoriul patriei istorice. Cel de-al doilea scop era dobândirea averii populației armene, îmbogățirea personală și alimentarea visteriei Imperiului Otoman, prin jefuirea tuturor celor deportați și exterminați.
Astăzi, la 110 de ani de la tragicul moment din 1915, armenii din România, parte dintre ei urmași ai celor scăpați cu viață din genocid și pribegiți în condiții tragice, evocă trista importanță a zilei de 24 aprilie.
În acest scop, membrii sucursalei Tulcea a Uniunii Armeni din România au organizat o întrunire la sediul din strada Libertății, care va include o masă rotundă și vizionarea unui film artistic inspirat de Genocid.
