Ziua limbii, alfabetului şi culturii armene-un mileniu de conviețuire exemplară pe pământ românesc
Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, marţi, în unanimitate, proiectul de lege privind instituirea zilei de 12 octombrie ca Ziua limbii, alfabetului şi culturii armene.
Actul normativ adoptat astăzi prevede faptul că Sărbătorirea Zilei limbii, alfabetului şi culturii armene poate fi organizată de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale şi instituţiile aflate în subordinea sau coordonarea acestora de către societatea civilă şi persoane fizice şi juridice prin organizarea şi/sau participarea la 
Inițiatorii au reiterat faptul că instituirea Zilei limbii alfabetului şi culturii armene ca zi oficială în România reprezintă o încununare a unui mileniu de convieţuire exemplară pe pământ românesc şi a viziunii excepţionale avute de cei care au redactat documentul fondator al naţiunii române moderne, Proclamaţia din 1 decembrie 1918 de la Alba Iulia.
Primele comunități armene au apărut pe teritoriile românești la sfârșitul primului mileniu. Primul episcop armean a fost numit de către Alexandru cel Bun în anul 1401 și de atunci Episcopia Armeană a funcționat neîntrerupt pe pământ românesc. De-a lungul timpului, armenii au înființat orașe, au construit școli și instituții de cultură, monumente religioase și laice păstrându-și identitatea națională dar fiind în același timp buni cetățeni ai statelor românești.
Armenii au avut o influiență deosebită în dezvoltarea culturii, științelor și tehnologiei, în comerț și în producția de bunuri, în politică și în activitatea academică.
Deputat Simion Lucian Eduard
