Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ioan Botezătorul. Ce trebuie să facem pentru sănătate și belșug și ce nu trebuie să facem
Peste 2 milioane de români poartă numele Sfântului Ioan Botezătorul. Potrivit învăţăturilor religioase, Ioan a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Iisus Hristos.
Se spune că Sfântul Ioan, sărbătorit pe 7 Ianuarie, este protectorul pruncilor și această zi este o zi de bucurie. Cine nu se veselește în această zi va fi trist tot timpul anului.
În dimineața zilei de Sfântul Ion fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi feriți de boală și necaz în anul care tocmai a început.
În mediul rural, oameni serbează ziua de Sfântul Ioan pentru ca Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc și animalele de fiarele sălbatice.
La Izvoarele, în județul Tulcea, dar și în alte zone există obiceiul „Iordănitul femeilor”, care este, de fapt, o petrecere a nevestelor. Femeile se adună la o gazdă, unde aduc fiecare alimente și băutură, apoi petrec până dimineața, spunând că se „iordănesc”.
Atenție! La toate petrecerile de Sfântul Ioan nu se bea vin roșu, deoarece această băutură amintește de martirajul lui, cel care a murit în numele credinței. Se bea vin alb, sfințit la Biserică. Și nu se stinge candela! Aceasta arde pentru bunăstarea familiei.
În această zi, nu se taie nimic cu cuţitul, totul se rupe cu mâna şi nu se mănâncă fructe şi legume în cruce (roșii, pepene, usturoi).
Totodată, de Sfântul Ioan nu se foloseşte mătura, ca să nu fie tulburată liniştea morţilor. Nu se lucrează pe câmp sau în casă, nu se spală rufe. Ziua Sfântului Ion Botezătorul reprezintă încheierea oficială a sărbătorilor de iarnă deschise la Sfântul Nicolae, pe 6 decembrie.
