Mesaj de Ziua Minorităților Naționale 2024 – UAR Sucursala Tulcea
Așezați pe pământ românesc în secolul X, mai întâi în Transilvania, apoi în Moldova, Muntenia și mai târziu în Dobrogea, armenii s-au remarcat ca negustori și bancheri , cu puternice colonii la Lemberg, Veneția, Constantinopol și în porturile Mării Negre. O importantă rută comercială armeană pornea din Lemberg și, trecând prin Suceava, urma drumul Isaccea-Babadag-Bazargic sau Sulina până la Constantinopol.
În județul Tulcea prima comunitate armeană este atestată la Babadag în anul 1501.
În anul 1803 preotul armean Minas Pajichianț găsește la Babadag 40 de case armenești și o veche biserică din piatră cu hramul Sfintei Cruci din Varag. Biserica arde în anul 1823, este reconstruită în anul 1828 prin firman al sultanului, ulterior este din nou distrusă de un incendiu și reclădită în 1896 cu hramul Sf. Născătoare pentru ca în anul 1960 să fie demolată.
La Sulina biserica armeană a fost construită la mijlocul secolului XVIII, fiind distrusă de un bombardament în anul 1941. La Sulina lucrează, în 1872, ca reprezentant al „Companiei farurilor Imperiului Otoman”, Jiraer I. Nazaretean, care își publica, în 1871, în „Journal de Bucarest”, corespondențele din Sulina, iar în 1882, la Tipografia Română din Tulcea, broșura „Note istorice și geografice asupra provinciei Dobrogea”.
Comunitatea armeană din orașul Tulcea se constituie în prima jumătate a secolului XIX. Biserica este situată pe str. Concordiei nr.2, în zona vechii mahalale armenești, formată, alături de mahalaua bulgărească, unde s-au așezat armeni veniți din Anatolia, localitățile Caesarea, Konya și Eghina și din Constantinopol. Până în anul 1880, orașul Tulcea era împărțit în mahalale cuprinse în două circumscripții teritoriale, culoarea de galben și cea de roșu. Mahalaua armeană era cuprinsă în culoarea de „galben”, din care făceau parte mahalalele Prislăvenilor, Mocanilor, Turcească, Bulgărească, Tătărească, Lipovenească, Rusească și mahalaua Ceairului. Mahalaua armeană includea străzile Fabricii (azi Banatului), Gura Pieței (azi Concordiei), Armenească (astăzi Alexandru Ciucurencu).
„Astăzi armenii tulceni sunt o comunitate mica dar activă în peisajul cultural. Pentru a celebra Ziua Minorităților Naționale, sucursala Tulcea a Uniunii Armenilor din România a lansat pe data de 18 decembrie o versiune electronică a publicației bilingve «Tulcea armeană». Broșura va fi completată cu o versiune a textului în limba armeană și va fi lansată în format fizic în cursul anului 2025. Mulțumim tuturor celor care au contribuit la realizarea ei și în special celor care ne-au oferit un sprijin neprețuit la descifrarea și traducerea inscripțiilor de pe monumentele funerare din curtea Bisericii Armene din municipiul Tulcea: doamna Azaduhi Benlian, doamna Leman Mahmudi și fiica sa, prof. Nurten Mahmudi, echipa Ambasadei Republicii Armenia în România- E.S dl. Sergey Minasyan, fost ambassador, doamnei Roza Serobyan și părintelui Oshakan Khachatryan. Cu prilejul Zilei Minorităților Naționale urez tuturor colegilor din cadrul etniilor tulcene sănătate și success în activitatea lor viitoare!” a transmis președintele UAR Tulcea Lucian Eduard Simion.
La Mulți Ani de Ziua Minorităților Naționale 2024!
Lucian Eduard Simion – Președinte Uniunea Armenilor din România, Sucursala Tulcea.
