9 MAI – triplă semnificaţie istorică pentru România și convingerea că doar o Europă Unită poate să ofere încredere, speranță, solidaritate
Prima semnificaţie a zilei de 9 mai pentru România este legată de anul 1877, atunci când Mihail Kogălniceanu a rostit, în plenul Adunării Deputaţilor, Declaraţia de Independenţă a României, act care consfinţea înscrierea definitivă a ţării pe harta Europei și care a fost votat a doua zi, în plenul camerelor reunite. * În 9 mai 1945 s-a semnat, la Berlin, actul de capitulare necondiţionată a Germaniei, care a marcat astfel sfârşitul, în Europa, al celei mai mari şi mai sângeroase conflagraţii mondiale din toate timpurile – Al Doilea Război Mondial. Actul a fost semnat la ora 00.16, acesta fiind motivul pentru care aliaţii occidentali au marcat Ziua Victoriei în Europa în 8 mai, iar țările din est au sărbătorit Ziua Victoriei împotriva fascismului în 9 mai. * Declaraţia din 9 mai 1950 a ministrului de Externe al Franţei, Robert Schuman, este considerată piatra de temelie a procesului de formare a Uniunii Europene. Decizia susţinerii acestei celebrări a fost luată de Consiliul European de la Milano, în 1985.
Ziua Europei este marcată în fiecare an la data de 9 mai, începând din 1985, când în cadrul Consiliului European de la Milano s-a luat această decizie. Data marchează ziua în care a fost pronunţată ”Declaraţia Schuman”. Marea majoritate ale vocilor Europei cred cu tărie că Uniunea Europeană trebuie să gândească solidar şi să proiecteze solidaritate – aceasta fiind singura cheie firească în care poate fi celebrată Ziua Europei.
Pandemia prin care trecem cu toții impune un alt model de gândire, unul adaptat, pragmatic, dar şi empatic, astfel că puterea consensuală a Uniunii Europene şi tracţiunea ei, care înseamnă timp, forţă dată de negocieri şi competență să aducă tuturor statelor membre încredere, unitate, speranță și solidaritate.
La mulți ani românilor și tuturor europenilor!
Michael Gudu, deputat PNL Tulcea
