Echinocțiul de primăvară, ziua egală cu noaptea, Ziua Fericirii și ritualuri de bunăstare
Echinocțiul este momentul când ziua și noaptea sunt egale în orice loc de pe Pământ. Momentul Echinocțiului este un moment de armonie și echilibru, în care ziua și noaptea sunt într-o perfectă balanță. Cultul soarelui este specific comunităților arhaice: oamenii priveau la soare şi înregistrau ciclurile naturii în funcţie de schimbările aduse de astrul zilei.
Echinocţiul de primăvară simbolizează creaţia, solstiţiul de vară apogeul, echinocţiul de toamnă începerea perioadei de resorbţie şi solstiţiul de iarnă perioada de conservare, care echivalează cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal. Se crede că focurile şi rugăciunile sfinţilor ajută la depăşirea momentului crucial al echinocţiului, înclinând favorabil echilibrul dintre lumină şi întuneric. Se marchează astfel în chip ritualic un fenomen astronomic obişnuit, dar care dă direcţia pentru activităţi specifice. Oamenii înalță rugăciuni pentru sănătate și bunăstare.
Pe 20 martie în acest an este și Ziua Internațională a Fericirii conform deciziei Organizației Națiunilor Unite (ONU), marcată pentru prima dată în 2013.
„Căutarea fericirii este unul dintre obiectivele fundamentale ale fiinţei umane”, documentul cere celor 193 de ţări membre să celebreze această zi „în manieră potrivită, în special prin activităţi educative” şi să abordeze politici publice care să crească bunăstarea popoarelor.
În calendarul ONU există deja aproximativ 120 de zile internaţionale. Ziua dedicată „fericirii mondiale” coincide cu Ziua internaţională a Francofoniei, sărbătorită anual în 20 martie prin diverse manifestări de promovare a limbii franceze.
