Liderii europeni au decis asupra unui buget care reduce substanţial banii pentru sănătate și dezvoltare rurală: subvențiile vor fi mai mici și împrumuturile mai mari
Tag-uri: alocatii, Bruxelles, buget, carmen avram, dezvoltare rurala, imprumuturi mari, lideri europeni, pensii, Romania, sanatate, subventii mici, victor negrescu
Colegii noștri, europarlamentari social democrați, spun că cele 79,9 de miliarde de euro comunicate de președintele Iohannis sunt compuse şi din împrumuturi, nu doar din granturi. România pierde faţă de ce se obţinuse, obiectiv, prin formulele aplicate de instituţiile europene. Ei spun că, faţă de propunerea iniţială, cetăţenii europeni şi România pierd prin decizia luată de Consiliul European privind bugetul, prin care se reduc „substanţial” sumele pentru dezvoltarea rurală, cercetare, sănătate sau digitalizare, iar, în opinia sa, practic, ţara noastră „nu a existat în aceste negocieri”.
Pentru a susţine economia europeană care trece printr-o recesiune istorică, planul prevede un fond de 750 miliarde euro, care ar putea fi împrumutaţi de Comisia Europeană de pe pieţele financiare. Acest fond include subvenţii în valoare de 390 miliarde euro, care vor fi alocate statelor celor mai afectate de pandemie. Aceasta va fi datoria comună ce trebuie rambursată de Cei 27.
Victor Negrescu explică ce s-a întâmplat de fapt la Bruxelles: „România trebuia să primească minim 50 de miliarde granturi în viitorul buget european (fără planul de relansare), din cele 33 de miliarde din planul de relansare, minim 25 de miliarde în granturi în planul de relansare (acum avem multe împrumuturi), creşterea sumei alocate raportându-ne la noul val de îmbolnăviri de COVID din România, regula N+3 aplicată planului de relansare, mai puţine condiţionalităţi pentru a folosi banii mai uşor şi în zonele de interes, să nu existe un rol al altor state membre sau un mecanism neclar în alocarea/blocarea banilor europeni pentru a nu ne afla în situaţia Schengen, alocarea pe anvelope naţionale a programelor administrate de Comisia Europeană, un buget european consistent pentru sănătate care să ajute România”.
Carmen Avram a concluzionat de asemenea, trist: „Summitul de la Bruxelles s-a terminat, România a pierdut. Exact cum anticipam acum 3 zile, modești, fără prieteni și fără forță de negociere, am plecat acasă cu ce au negociat alții pentru noi. România va primi, deci, mai puțini bani decât în varianta inițială. Alții, printre care și noii „copii neascultători” ai Europei, Polonia și Ungaria, au câștigat. Ne vor scădea banii pentru sănătate și dezvoltare rurală, subvențiile vor fi mai mici și împrumuturile mai mari”.
În schimb, Președintele Iohannis a anunţat cu surle și trâmbițe că România va beneficia de aproape 80 de miliarde de euro pentru proiecte europene, indicând construcţia de spitale, şcoli, modernizarea marilor sisteme publice, precum şi reconstrucţia economică. Fără să ne spună nimic despre prevederile acordului care vor crea noi probleme pentru România, altele, în plus față de cele pe care deja le are iar premierul Orban sare într-un picior și ne asigură că România va accelera toate procedurile pentru pregătirea acordului de parteneriat referitor la bugetul UE dar nu ne spune că alocările vor avea nevoie de aprobarea unei majorități a guvernelor șărilor membre UE iar reperele ecologice, digitale, taxele de reciclarea plasticului și multe alte probleme pe ca România nu le rezolvă în timp util vor aduce votul negativ din partea celor cu drept de veto.
Completând aserțiunile colegilor noștri de la Bruxelles, mă întreb retoric, evident, cum se va descurca ministrul Cîțu cu solicitările UE despre care încă nu știm cât de bine le înțelege. Și, dacă tot ne asigură că vom avea bani, nu cred că ar trebui să mai fie probleme cu dublarea alocațiilor de stat pentru copii sau cu creșterea pensiilor cu 40% conform legilor votate cu majoritate clară în parlament și promulgate de președinte.
Deputat Mirela Furtună
Secretar al Comisiei pentru politică externă
