16 Noiembrie – Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România
UNESCO a fost fondată după cel de-al Doilea Război Mondial de 20 de state, iar obiectivul declarat încă de atunci este acela de a contribui la pacea mondială şi la colaborarea între naţiuni prin cultură, ecologie, educaţie şi ştiinţă. România a aderat la UNESCO în data de 27 iulie 1956. Prezenţele româneşti pe listele Patrimoniului Mondial material şi imaterial sunt numeroase.
Ca stat membru, România are înscrise pe lista UNESCO 3 rezervaţii ale biosferei – (Pietrosul Mare (1980), Retezat (1979), Delta Dunării (1998) – 8 situri ale Patrimoniului Mondial (6 culturale și 2 naturale). Lista cuprinde 15 obiective. De asemenea, România are înscrise 6 bunuri culturale imateriale pe Lista reprezentativă a Patrimoniului Mondial Imaterial: Doina, Ritualul Căluşului, Ceramica de Horezu, Colindatul de ceată – dosar comun cu Republica Moldova, Dansul Fecioresc din Ardeal, Meșteșugul țeserii covoarelor de perete din România și Republica Moldova, Mărțișorul.
Urmărindu-se evidenţierea elementelor noastre de patrimoniu mondial, precum şi necesitatea protejării şi conservării acestora, Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO a iniţiat o propunere legislativă care a devenit lege, Legea 160/2013, prin care ziua de 16 noiembrie a fost declarată Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România.
România este printre țările ce își respectă angajamentele luate la nivel UNESCO. De aceea considerăm ca ar trebui să avem o reprezentare mai bună în structurile UNESCO. De asemenea, reiterăm intenția de a crea o dimensiune parlamentară la nivel UNESCO, o dimensiune importantă, pentru o mai bună promovare a elementelor de patrimoniu național. Comisia își propune, prin acțiunile sale, să sprijine demersurile de înscriere a elementelor naționale în Patrimoniul UNESCO (pe cele pe care le consideră fezabile), precum și să susțină măsurile de protecție și conservare a monumentelor ce sunt în Lista, dar sunt în pericol de a fi excluse.
O schimbare de mentalitate, o abordare prin care să se reconstruiască un nou sistem de valori în educaţie şi cercetare, cultura națională care se adaugă cultura, reprezintă pilonii de bază ai unei naţiuni sănătoase, elemente esenţiale pentru o dezvoltare durabilă. Schimbările climatice, creşterea nevoilor populaţiei, coroborate cu resursele limitate reprezintă, de asemenea, provocări ce sunt pe agenda şi în atenţia UNESCO şi ar trebui să fie o preocupare permanentă la nivelul fiecarei naţiuni, o gestionare atentă a acestora fiind absolut necesară.
Deputat Lucian Simion
Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO
