Urmează un cutremur de mare adâncime cu zonele de risc major în Nordul Dobrogei și în sudul Moldovei.
Tag-uri: cutremur, daramate, galati, grade, manastiri, moldova, prabusire, risc major, tulcea, victime
„Vreau să vă dau o informaţie foarte importantă. Toate mănăstirile din nordul Dobrogei, la cutremurul din 1940 au fost dărâmate. În 1977, n-au avut aproape nimic”, a spus Mărmureanu.
„Eu am spus că urmează acum un cutremur foarte adânc. Aşa rezultă din analizele noastre. Poate să fie tip 1940 sau poate să fie tip 1802”, a spus directorul onorific al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului (INFP), referindu-se la seismele care au avut loc atunci la o adâncimea de 150 de kilometri şi au avut magnitudinea de 7,7 grade, respectiv 7,9 grade pe scara Richter. Și la urmările lor.
„În acest caz, riscul mare este pentru Moldova, Basarabia, Chişinău, Odessa. În România, este vorba despre Focşani, Bacău, Galațiul, nordul Dobrogei, Tulcea, mai puţin Iaşiul. Bucureştiul va fi afectat mai puţin, din punctul meu de vedere. Asta v-o spun ca inginer constructor. (…) Galaţi, Tulcea…”, a spus prof. Gheorghe Mărmureanu.
„Vreau să vă dau o informaţie foarte importantă. Toate mănăstirile din nordul Dobrogei, în 1940, au fost dărâmate, s-au prăbușit în mare parte. În 1977, n-au avut nimic”, a mai spus Mărmureanu în contextul în care susține faptul că urmează un cutremur de mare adâncime și că, de data asta, bucureștenii ar putea fi mai puțin afectați
Prof. Gheorghe Mărmureanu a subliniat faptul că un cutremur de cel mult 7 grade pe Richter nu ar produce în mod normal victime şi nici pagube materiale. Pentru a fi siguri, însă ar trebui să învățăm mai multe tehnici de supraviețuire și de prim ajutor.
„Putem avea cutremure până în 7 grade, am spus-o oricând, cel puţin în ultimii cinci-şase ani. Un cutremur poate fi în orice zi, în orice noapte. Un cutremur de până în 7 şi chiar 7 nu produce pierderi de vieţi omeneşti şi nici de bunuri materiale”, a spus el.
Trebuie să știți că nici metodele de apărare despre care am învățat de-a lungul timpului că ne-ar fi de folos… nu sunt cele mai potrivite – nu vom fi protejați sub masă ci lângă masă, lângă bancă, lângă birou sau canapea. Nici grinzile de rezistență sau tocurile ușilor nu mai sunt ce au fost odată pentru că, în ultimii ani, puține sunt apartamentele în care nu s-au făcut modificări în urma cărora au dispărut pereți și, probabil, și o serie de elemente de rezistență. Ar fi bine să nu încercați să ieșiți afară decât după ce mișcarea seismică și-a încheiat activitatea. Evitați scările, balconul sau liftul.
Mai multe cutremure au zguduit România în ultimul an. Cel mai recent s-a produs chiar sâmbătă seară(2 noiembrie a.c.), la 18.56, în zona Vrancea şi a avut magnitudinea de 3,6 grade pe scara Richter. Pe 6 octombrie, tot în zona Vrancea, s-a produs un cutremur de 5,5 grade pe scara Richter, cel mai mare din ultimii patru ani. Seismul a fost simţit şi la Bucureşti, dar şi în nordul Bulgariei şi în Republica Moldova. Anul acesta, în Vrancea s-au mai produs şapte cutremure cu magnitudinea de cel puţin 4 grade, pe 15 octombrie (4,7 grade), 11 august (4,5 grade), 28 iulie (4 grade), 12 iulie (4,1 grade), 20 iunie (4,2 grade), 21 aprilie (4,2 grade) şi 6 martie (4,2 grade).
