Stăm Acasă, dar nu uităm: 105 Ani de la Genocidul Armean. Papa Francisc a catalogat masacrul armenilor drept „primul genocid al secolului XX”
Armenia stinge astăseară iluminatul stradal pentru a comemora victimele genocidului armean în locul tradiționalei defilări cu torţe care a avut loc în fiecare an timp de 104 ani, din cauza pandemiei de COVID-19, după cum au anunţat autorităţile de la Erevan. În locul defilării, toate felinarele stradale vor fi stinse în capitală în provincie joi, la orele 18.00 GMT, iar clopotele bisericilor vor răsuna la aceeaşi oră în întreaga ţară pentru a marca împlinirea a 105 ani de la tragedie, potrivit autorităţilor armene.
Armenii estimează că 1,5 milioane dintre ai lor au fost ucişi sistematic în timpul Primului Război Mondial de trupele Imperiului Otoman.
Data de 24 aprilie este o zi de mare importanţ pentru comunităţile armene din toată lumea. Este ziua unui pios omagiu şi reculegere pentru membrii acestei naţiuni. Este ziua comemorării Genocidului armean.
Turcia de după dizolvarea Imperiului Otoman, în 1920, recunoaşte masacrele, însă respinge termenul de „genocid”, evocând un război civil în Anatolia, dublat de o foamete, în urma cărora au murit între 300.000 şi 500.000 de armeni şi toţi atâţia turci.
Numeroşi istorici şi universitari au admis că deportarea şi masacrarea armenilor în timpul Primului Război Mondial corespunde definiţiei juridice a genocidului.
În ultimele decenii, Parlamente din numeroase state ale lumii au adoptat Rezoluții prin care califică masacrele din Imperiul Otoman îndreptate asupra armenilor drept crimă de genocid. Printre statele din Uniunea Europeană ale căror foruri legiuitoare au adoptat astfel de Rezoluții amintim: Franța, Germania, Italia, Austria, Olanda, Suedia, Grecia, Slovacia, Cehia, Polonia, Bulgaria, Belgia, Cipru, Lituania, Luxemburg.
Lor li s-au adăugat numeroase alte state ale lumii: Canada, Argentina, Uruguay, Bolivia, Venezuela Paraguay, Chile, Brazilia, Elveția, Rusia și Cetatea Vaticanului. Remarcabil este gestul Congresului Statelor Unite ale Americii care, la sfârșitul anului 2019, cu o copleșitoare majoritate în Camera Reprezentanților și cu unanimitate în Senat, a adoptat o rezoluție privind condamnarea genocidului armean. Acestora li s-au adăugat rezoluții ale unor foruri internaționale precum Parlamentul European, Consiliul Europei, Partidul Popular European, Consiliul Mondial al Bisericilor, etc.
În România există, din partea opiniei publice, o importantă susținere a eforturilor privind recunoașterea genocidului împotriva armenilor.
Cu privirile aţintite către muntele sfânt Ararat, situat în Turcia, dincolo de frontiera închisă, armenii de azi cer respect pentru sufletele armenilor de ieri şi recunoaştere pentru istoria furată.
Lucian-Eduard Simion
Comunitatea Armenilor Tulcea