IN MEMORIAM: Alexandru Paleologu. „Nu există fericire personală. Fericirea nu e o pleaşcă picată din cer. Ea se plăteşte”
Tag-uri: Alexandru Paleologu, despre fericire, despre prostie, despre valori, Geta Negrisanu, in memoriam alexandru paleologu, interviu
Suntem în ultimele ceasuri ale anului în care am marcat centenarul lui Alexandru Paleologu și m-am bucurat să fi găsit această fotografie pentru ziar de atunci când am realizat cu domnia sa unul dintre cele mai importante interviuri pentru mine. Se întâmpla în 1994.
Eram un foarte tânăr jurnalist, aveam emoții și mi-am spus că nu se cade să mă întâlnesc cu scriitorul, diplomatul, omul politic, strălucitul reprezentant al spiritului liberal, eruditul care nu face paradă de erudiţie, oratorul cu un stil elegant şi causeur-ul plin de farmec care te fascinează atunci când te privește în ochi, în ținuta mea de fiecare zi.
Am vorbit atunci despre iubire, despre suflet și fericire, despre prostie… Despre lucrurile cu adevărat importante …Prețuiesc atât de multe frântura de istorie pe care am trait-o alături de Alexandru Paleologu și, pentru că știu că ne privește cu blândețe și curiozitate de pe o margine de stea…vă citez, Maestre, că poate, cine știe, își iau oamenii răgaz de o clipă și se gândesc…
“De fapt, sunt foarte puţini cei care dau importanţă cu adevărat fericirii. Aleargă după nişte surogate, unele plăcute, altele plicticoase… Insul care nu se are decât pe sine ca scop trăieşte într-o dezolantă tautologie sufletească. Sunt suflete fără vocaţie. Asta înseamnă a nu avea nimic sfânt.
Consecinţa e împuţinarea, marginalizarea şi ignorarea elitelor. Dispariţia modelelor, atât morale cât şi comportamentale. O lume fără repere. Fără scară de valori. Fără valori.
O lume în care aproape nimeni nu-şi mai asumă şi nu-şi recunoaşte vreo obligaţie. Numai pretenţii, numite „drepturi”. In primul rând, cel la „fericire personală”. Dar e o utopie, o himeră nenorocitoare. Nu există fericire personală. Numai egoismul vecin cu nebunia îşi imaginează aşa ceva.
Fericirea nu e o pleaşcă picată din cer. Ea se plăteşte”.
Geta Negrișanu (cu promisiunea de a readuce în actualitate interviul realizat în 1994)
