Continuăm seria proiectelor dedicate conservării, protejării, promovării și dezvoltării patrimoniului natural și cultural, a educației și a turismului
Tag-uri: arhitectura epoca, cladire de patrimoniu, fostul sediu al bancii nationale, muzeul de arta populara, muzeul de etnografie, Presedinte consiliul judetean tulcea, proiecte conservarea patrimoniului cultural, Teodorescu Horia
Faptele și gândurile omenirii, descoperirea și înțelegerea naturii, mitologia, activitățile religioase, producția artizanală, științifică, artistică, artefactele de orice fel, obiectele și clădirile cu semnificație istorică, toate acestea constituie patrimoniul cultural, moștenirea noastră care ne ajută să ne păstrăm identitatea. Mărturia trecutului explică, justifică și îndrumă viitorul.
Valorificarea patrimoniului etnografic nord-dobrogean prin restaurarea și conservarea Muzeului de Etnografie și Artă Populară Tulcea, este un proiect care se află în derulare cu o perspectivă de finalizare înainte de data impusă de proiect.
Clădirea care adăposteste astăzi sediul Muzeului de Etnografie și Artă Populară din Tulcea este un monument istoric, cu denumirea „Fostul sediu al Băncii Naționale a României„, se află în memoria colectivă a tulcenilor ca un punct de reper în istoria devenirii noastre și se află în proprietatea Consiliului Județean Tulcea și în administrarea Institutului de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea.
Construcția are la bază un proiect elaborat în anul 1924 de arhitecții S.Constantinescu și Radu Dudescu fiind realizată în stil neoromânesc, între anii 1924-1927, la finele epocii de manifestare a curentului național în arhitectura României. Imobilul are o compoziție clară, cu volume echilibrate, proporții armonioase, volumele celor două aripi, orientate spre străzile 9 Mai și 14 Noiembrie îmbinate fiind într-un turn de colț ce cuprindea intrarea principală. Terenul pe care a fost construit imobilul a fost cedat de primăria orașului Tulcea în schimbul unui imobil și al terenului aferent, situate pe strada Regina Elisabeta nr. 148. Condiția era ca noua clădire să fie terminată până la data de 23 aprilie 1928 „contribuind astfel la formarea unui punct decorativ al orașului pe lângă celelalte clădiri care se află în împrejurimi, ca Palatul Prefecturii, Primăria, Palatul Pescăriilor Statului”. Schimbul a fost aprobat de Comisia interimară a orașului la data de 22 ianuarie 1924.
Din anul 2005, imobilul adăpostește importante colecții ale Muzeului de Etnografie și Artă Populară demonstrând odată în plus faptul că Patrimoniul etnografic nord-dobrogean reflectă, prin diversitatea sa, un model multicultural unic, generat de conviețuirea dintre români și celelalte 16 comunități etnice care au trăit aici, în pace și armonie, în toate timpurile.
Obiectivul specific al proiectului vizează valorificarea patrimoniului cultural și a identității culturale prin restaurarea Muzeului de Etnografie si Arta Populara Tulcea sub aspect structural, functional si arhitectural si includerea acestuia in circuitele turistice regionale, precum si cresterea numarului de turisti in orasul Tulcea.
La acest moment sunt realizate ample lucrări de restaurare, modernizare, consolidare și reparații la toate elementele construcției, la subsol, parter, etaj și mansardă. Sunt și lucrări exterioare absolut necesare și vorbim despre sistematizarea verticală a terenului pentru îndepărtarea apelor pluviale de construcții, refacerea pavimentelor exterioare cu piatră cubică (granit), conectarea sistemului de colectare a apelor pluviale la rețeaua de canalizare, restaurarea împrejmuirilor și a porților de acces, reconfigurarea spațiilor verzi.
Conform proiectului s-au adaptat spațiile interioare la funcțiunea de muzeu cu spații pentru expoziții permanente/temporare cu circuite de vizitare moderne, spații multifuncționale/multimedia cu dotări conforme cu funcțiunea muzeală. Peste 70% din volumul lucrărilor de restaurare sunt finalizate, clădirea urmând să reintre în circuitul turistic înainte de termenul prevăzut în proiect. Preconizăm o creștere a numărului de vizitatori ai muzeului și a clădirii de patrimoniu la cca 15- 20 de mii pe an.
Am convingerea și speranța că oamenii de bună credință, cei care nu sunt înregimentați politic și, ca atare, nu sunt obligați să mă injure pentru că am îndrăznit să împlementez proiecte pe care județul nu le-a avut niciodată, așadar, mulțimea tăcută, cea care vede cum stau lucrurile în realitate, vor vota în consecință obiective realizate, concrete, palpabile, nu promisiuni goale de conținut, din păcate, chiar și formulate cu amatorism regretabil.
Oameni buni, Oamenii și Faptele fac Diferența.
Sunt Teodorescu Horia și candidez pentru funcția de Președinte al Consiliului Județean Tulcea
Comandat de PSD Tulcea, executat de APDR Dobrogeacult, CMFC 21200019
