Alertă Bâstroe-Chilia: România nu-i de acord dar Ucraina continuă lucrările de dragaj care vor distruge Delta Dunării. Kievul vrea să construiască și o hidrocentrală Dunăre – Marea Neagră și un pod peste Dunăre la Isaccea (Orlivka, pe partea ucraineană)

Adăugat de Dobrogeanews pe 18 februarie 2023.

Redeschis, subiectul fierbinte dintre România și Ucraina lucrări de dragare intense pe canalele Bâstroe și Chilia care vor distruge Delta Dunării, capătă amploare deși arde mocnit iar reacțiile din partea Comisiei Europene chemată să arbitreze aceste încălcări repetate ale tuturor convențiilor internaționale, sunt extrem de slabe.

Foto: Dobrogeanews

Imaginile și probele apărute în spațiul public atestă faptul că Ucraina lucrează de mai multe săptămâni la dragaj pentru a face navigabil canalul Bâstroe pentru nave de mare tonaj. Lucrările sunt împotriva convențiilor internaționale și pot avea efecte extrem de grave, ireversibile asupra Deltei Dunării. 

În aceste condiții, informații alarmante au ajuns deja la instituțiile de resort: ucrainenii ar fi dragat deja până la peste şase metri la gura Bâstroe, iar volumul apei pe Chilia și Sulina ar atrage și el deja semne de alarmă. În aceste condiții, acțiunea statului român poate fi deja extrem de întârziată.

Foto: Dobrogeanews

Brațul Chilia are 116 km lungime. Dintre ei aproape 86 reprezintă graniță cu Ucraina. Legătura cu Marea Neagră se realizează prin brațul Bâstroe. Ucraina vrea să îl facă navigabil internațional și integrabil în rețeaua transeuropeană de transport TEN-T. Și toată povestea a început încă din 2004. În 2006, Comisia Economică a ONU a dat dreptate României şi a arătat că acest canal poate afecta ecosistemele din Delta Dunării.

Autorităţile de la Kiev au susţinut însă că pretenţiile de mediu ale României sunt motivate economic în sensul că România ar pierde doar bani în urma apariţiei unui competitor pentru canalul Sulina.În pofida numeroaselor proteste emise de Bucuresti, Kievul a inaugurat în 2007 canalul Bâstroe.

După o întâlnire de lucru pe această temă la care au participat reprezentanți ai Ministerului Mediului, Ministerului Transporturilor, MAE și ARBDD s-au conturat câteva concluzii pe care le redăm în continuare. (Întâlnirea a avut loc pe pe 9 februarie, la ora 14,00, iar pe ordinea de zi s-au mai aflat încă două puncte legate tot de demersurile Ucrainei pe Dunăre, respectiv, dorința Kievului de a construi o hidrocentrală Dunăre – Marea Neagră și a unui pod peste Dunăre la Isaccea (Orlivka, pe partea ucraineană).

*Adâncirea canalelor va duce la preluarea unui volum mai mare de apă ,ceea ce va afecta circulația hidro în Delta Dunării, afectând partea de sud a Deltei aflată pe teritoriul României care, pur și simplu ar putea seca în timp. Reamintim inportanța convenției Espoo, pentru că Delta Dunării este rezervație naturală a biosferei, inclusiv cea aflată pe teritoriul Ucrainei. Delta, în ansamblu, este patrimoniu UNESCO.

*Din punct de vedere strategic și economic, se urmărește includerea brațului Chilia în rețeaua transeuropeana de transport. Ucraina nu este membră UE, iar Convenția de la Belgrad din 1948 privind regimul navigației pe Dunare prevede că doar canalul Sulina este deschis navigației internaționale.

*Din punct de vedere economic, adâncirea ar duce la mutarea traficului de nave pe brațul Chilia cu impact negativ asupra AFDJ Galați care administrează canalul Sulina. Din taxele de canal, AFDJ întreține șenalul navigabil pe tot parcursul românesc al Dunării. Diminuarea încasărilor va afecta și sectorul fluvial al Dunării care este inclus în coridorul VII de transport.

*Din punct de vedere militar, adâncirea va permite accesul pe brațul Chilia al navelor de razboi de mari dimensiuni, chiar la frontiera cu România. La momentul actual, Flotila de Dunăre deține supremația cu navele fluviale de luptă din înzestrare actuală