Peste o sută de nave aşteaptă să intre pe braţul Sulina, pentru a ajunge în porturile dunărene dintre Ucraina și România, unde ar fi încărcate cu cereale
Căpitanul Elena Amalia Margian, cea care asigură conducerea Căpităniei Portului Sulina, ne-a transmis că în data de 14 iulie „sunt 142 de nave maritime în rada exterioara a portului Sulina”. Reprezentanții Autorității Navale Române, instituție care are în subordine Căpităniile de Port, ne-au transmis că navigația se desfășoară lent, dar traficul e deschis.
Urmăriţi Ştirile Dobrogeanews şi pe Google News
România ajută Ucraina să-și exporte cerealele și recent a fost de acord cu tranzitarea canalelor Chilia și Bâstroe de către nave sub pavilion terț încărcate cu astfel de produse.
Imagini transmise de paza de coastă ucraineană arată vase cargo navigând pe Canalul Bâstroe. Blocajul barjelor ucrainene la Sulina a avut loc pentru că toți au vrut să ajungă concomitent la încărcare și nu se putea face o astfel de manevră pe Dunăre, așa cum se întâmplă într-un port maritim, conform declarațiilor făcute pentru G4Media de către directorul Portului Constanța (CN APMC), Florin Goidea.
Poziția sa vine după ce mai mulți oficiali ucraineni au acuzat administrația portului Sulina că nu permite accesul navelor ucrainene.
Faptul că Kievul folosește Bâstroe este privit cu rezerve totuși în România. Canalul Bâstroe a început să fie construit în 2004, atunci când Ucraina dorea să aibă și ea o ieșire de la Dunăre spre Marea Neagră. Proiectul a fost blocat după proteste din partea organizațiilor de mediu, dar și a diplomaților de la București, care semnalau că noul canal va duce la dispariția Deltei Dunării.
Adrian Mihălcioiu, președintele Sindicatului Liber al Navigatorilor, ne-a precizat că din experiența sa Brațul Bâstroe nu e propice navigației vaselor maritime, așa cum precizează Kievul. „Cred că sunt nave mici, fluviale. Dacă ei spun că sunt maritime, nu știu, nu cred. Canalul este navigabil, dar pentru nave mici și medii”, a punctat și acesta.
