Amendamentele Comisiei UNESCO privind protejarea patrimoniului cultural subacvatic din România, întegrate în Noua Lege a Apelor, aflată în dezbaterea Parlamentului
Aș începe prin a reaminti faptul că România deține, pentru încă doi ani, vicepreședinția Biroului Reuniunii Statelor Membre a Convenției UNESCO 2001 asupra protecției patrimoniului cultural subacvatic, după ce a deținut aceeași poziție în Biroul COP6 (cea de-a 6-a Conferință a Statelor Părți), pentru perioada iunie 2017 – iunie 2019. Acest lucru a fost anunțat în cadrul Conferinței Internaționale privind Protecția Patrimoniului Cultural Subacvatic care s-a desfășurat la Brest, Franța, în perioada 17-19 iunie 2019, vicepreședinte al Convenției UNESCO pentru protecția patrimoniului cultural subacvatic fiind desemnat Directorul Direcției Județene pentru Cultură Tulcea, Iulian Vizauer.
România este Vicepreședinte în Biroul celei de-a 7- a Reuniuni a Statelor Membre ale Convenției UNESCO 2001 privind protejarea patrimoniului cultural subacvatic iar dl Vizauer a fost desemnat reprezentantul mandatat de Ministerul Culturii pe lângă acestă Convenție pe întreaga perioadă.
Protejarea patrimoniului cultural subacvatic a fost și principalul punct de pe ordinea de zi a şedinţei Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO, care a avut loc în toamna anului trecut la Sulina, tocmai pentru că Tulcea este unul din judetele din Romania cu cel mai bogat patrimoniu arheologic, putine din acestea fiind însă amenajate pentru vizitare, în condițiile în care descoperirea de la Sulina poate fi considerată a fi primul sit arheologic subacvatic din Delta Dunării.
Vă amintiți, desigur despre descoperirea celor trei corăbii în adâncul mării la cca șase kilometri de Sulina: o fregată britanică, dotată cu tunuri care ar avea la bord chiar şi muniţie și două nave comerciale. De asemenea, arheologii constănțeni au descoperit în zona din fața Cazinoului foarte multe vestigii și artefacte antice. Împrăștiate la câteva mile de Cazino, cercetătorii au găsit în larg ancore, fusuri de coloană, fragmente de amforă și multe alte obiecte foarte vechi.

*sprijinirea atingerii obiectivelor Convenţiei UNESCO 2001 privind protejarea patrimoniului cultural subacvatic, acceptată de România prin Legea nr. 99 / 2007”
*„bunurile aparţinând patrimoniului cultural subacvatic aparțin domeniului public și pot fi date în administrarea instituţiilor specializate (instituţii de profil muzeal, instituţii de cercetare, instituţii de învăţământ superior), cu avizul autorităţii de reglementare în domeniului patrimoniului cultural naţional (Ministerului Culturii), în condiţiile legii”
* „Normele speciale privind protecţia patrimoniului cultural subacvatic sunt cele prevăzute în Anexele 1-36 la Convenţia UNESCO 2001 privind protejarea patrimoniului cultural subacvatic, acceptată de România prin Legea nr. 99 / 2007; acestea vor fi detaliate / operaţionalizate prin acte normative de rang secundar sau terţiar la propunerea sau la iniţiativa autorităţii de reglementare în domeniului patrimoniului cultural naţional (Ministerului Culturii)”.
Deputat Simion Lucian Eduard
Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO
