Constantin Brâncuşi ne-a dus în universalitatea lumii făcând din naţiunea română o mitologie

„Gândeşte-te că stejarul din faţa ta este un bunic înţelept şi sfătos.
Vorba daltei tale trebuie să fie respectuoasă şi iubitoare: numai astfel îi poţi mulţumi.
Trebuie să încerci necontenit să urci foarte sus, dacă vrei să poţi să vezi foarte departe…
Şi merită să încerci să faci totul, în speranţa că vei putea odată să intri în împărăţia sferelor celor înalte” spunea marele sculptor ajuns la vârsta înțelepciunii și poate, n-ar fi rău dacă ne-am apleca cu mai multă sârguință asupra operei dăltuite-n timp a unui mare român pe care nu am știut să-l prețuim la timp, niciodată.
Declararea în Parlamentul României a datei de 19 februarie drept „Ziua Brâncuşi” – sărbătoare naţională legală lucrătoare, reprezintă „o reparaţie morală faţă de refuzul şi umilirea sculptorului de către statul român atunci când a vrut să doneze toată opera sa poporului nostru”.

Avem această datorie morală față de Constantin Brâncuşi, considerat unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea, cel care a adust elementele populare românești în conștiința universală. Avem această onoare.
Deputat Mirela Furtună
