Conecteaza-te pe Twitter

Revendicările medicilor pe masa ministrului Sănătății

Doctor Zaharcu Neviser, deputat PSD de Tulcea i-a prezentat ministrului Sănătăţii, Patriciu-Andrei Achimaş-Cadariu, revendicările cadrelor medicale şi i-a cerut să-i prezinte soluţiile Ministerului pentru rezolvarea acestora, în scris, în timpul cel mai scurt cu putință.

Vă prezint revendicările pe care cadrele medicale membre ale sindicatelor FS Hipocrat şi CFSMR le-au aprobat şi pentru care au fost demarate acţiuni revendicative, cu rugămintea expresă de a lua în considerare următoarele elemente:

Untitled-1

1. Revendicarea legată de aplicarea legii salarizării unice.

2. Problema sporurilor. Există o serie de sporuri care fie au fost anulate în mod nejustificat, fie au fost acordate în mod discriminatoriu. Din prima categorie amintesc sporul de doctorat, care recompensează medicii preocupaţi de perfecţionarea individuală. În a doua categorie intră sporurile pentru muncă în condiţii deosebite: spor de sală de operaţie, spor de sală de naşteri, etc. Acestea sunt acordate numai anumitor categorii de personal (asistente medicale), nu şi medicilor!

3. Respectarea normei de timp şi a gărzilor. În această privinţă, sindicaliştii atrag atenţia că ici se încalcă legislaţia europeană, mai precis  DIRECTIVA 2003/88/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN şi A CONSILIULUI din 4 noiembrie 2003, care prevede următoarele, citez:

„CAPITOLUL 2 – PERIOADE MINIME DE REPAUS. ALTE ASPECTE ALE ORGANIZĂRII TIMPULUI DE LUCRU

Articolul 3 – Repausul zilnic:

Statele membre iau măsurile necesare pentru ca orice lucrător să beneficieze de o perioadă minimă de repaus de 11 ore consecutive în decursul unei perioade de 24 de ore.

Articolul 4 – Timpul de pauză:

Statele membre iau măsurile necesare pentru ca orice lucrător să beneficieze, în cazul în care timpul de lucru zilnic depășește șase ore, de un timp de pauză ale cărui modalități, în special durata și condițiile în care se acordă, sunt stabilite prin convenții colective sau acorduri încheiate între partenerii sociali sau, în absența acestora, prin legislația națională.

Articolul 5 – Repausul săptămânal:

Statele membre iau măsurile necesare pentru ca orice lucrător să beneficieze, în decursul unei perioade de șapte zile, de o perioadă minimă de repaus neîntrerupt de 24 de ore, la care se adaugă cele 11 ore de repaus zilnic prevăzute în Articolul 3.

În cazuri justificate datorită condițiilor obiective, tehnice sau de organizare a muncii, se poate stabili o perioadă minimă de repaus de 24 de ore.

Articolul 6 – Timpul de lucru maxim săptămânal:

Statele membre iau măsurile necesare pentru ca, în funcție de necesitățile de protecție a sănătății și securității lucrătorilor:

A) timpul de lucru săptămânal să fie limitat prin acte cu putere de lege și acte administrative sau prin convenții colective sau acorduri încheiate între partenerii sociali;

B) timpul mediu de lucru pentru fiecare perioadă de șapte zile, inclusiv orele suplimentare, să nu depășească 48 de ore.”

Cu toate acestea, în ordinul MS nr. 870/2004, referitor la organizarea activităţii în spitale şi în gărzi, nu este menţionat repausul după gardă, care se aplică în multe ţari europene. De asemenea, articolul 42 din acest Ordin este un articol discriminatoriu, care diferenţiază munca uzuală de cea din gardă, deşi nu există justificare în acest sens, citez:

„Art. 42.

(1) Orele de gardă nu sunt considerate ore suplimentare şi nici cumul de funcţii.

(2) Orele de gardă nu constituie vechime în muncă şi în specialitate.

(3) Orele de gardă efectuate în afara programului normal de lucru şi salarizate conform prevederilor prezentului regulament se includ în veniturile salariale brute lunare în funcţie de care se determină numărul de puncte realizat în fiecare lună, pe baza cărora se determină cuantumul pensiei”.

4. O altă problemă nerezolvată o constituie şi situaţia rezidenţilor, care sunt obligaţi să efectueze gărzi neplătite (iar din anul 3 pot intra cel mult în linia 2 de gardă, de cele mai multe ori neplătită de asemeni). Este vorba de articolul 33 din respectivul ordin, 870/2004:

„Art. 33.

(1) Medicii rezidenţi în perioada de pregătire în specialitate vor fi incluşi obligatoriu în linia de gardă, în unitatea sanitară în care efectuează stagiul de pregătire, dublând medicul de gardă şi efectuând garda în cadrul numărului de ore de gardă obligatoriu, respectiv 20 de ore.

(2) Medicii rezidenţi, începând cu anul III de rezidenţiat, pot fi incluşi în linia de gardă, pe specialităţi, la aprecierea şi pe răspunderea medicului şef de secţie, numai în situaţia în care în spital sunt organizate două linii de gardă în aceeaşi specialitate, efectuând atât obligaţia de 20 de ore de gardă, cât şi gărzi în afara programului normal de lucru.

(3) Medicii rezidenţi, începând cu anul III de rezidenţiat, vor putea fi incluşi în linia de gardă numai în specialitatea în care sunt confirmaţi ca medici rezidenţi.”

5. Organizarea concursului de rezidenţiat pe post. Aceasta ar oferi viitorilor specialişti siguranţa unui post după terminarea specialităţii, iar, pe de altă parte, spitalele ar putea sa acopere deficitul de personal. Ideal ar fi de exemplu rezidenţiatul pe post în două etape: în prima pentru toate posturile disponibile (în baza comunicării de DSP şi confirmării de CMR), iar la şase luni distanţă a doua etapă, în care posturile neocupate/eliberate să fie rescoase la concurs.

6. În contextul în care numeroase profesii au obţinut deduceri sau gratuităţi aferente domeniului în care lucrează, considerăm că şi cadrele medicale ar trebui să se bucure de aceste gratuităţi. Cu atât mai mult cu cât medicii au cheltuieli profesionale foarte mari, care nu ţin cont de vechimea în muncă, sunt în asentimentul cadrelor medicale că ar trebui să fie discutate deduceri fiscale, aplicabile costurilor cu EMC – Cursurile de educaţie medicală continuă obligatorii”.

Având în vedere aspectele amintite, deputatul Neviser Zaharcu l-a rugat pe ministrul Sănătăţii să  răspundă punctual la fiecare dintre cele şase situaţii revendicative prezentate şi să prezinte soluţiile de remediere ale acestora.

CONFIDENȚIALITATEA DATELOR DVS. Dobrogeanews păstrează datele dvs. personale în baza sa de date de comunicare. În absența unui consimțământ specific din partea dvs., Dobrogeanews nu vă poate trimite știri electronice. Dacă doriți să primiți astfel de știri, puteți solicita acest lucru în mod direct introducând adresa de e-mail la care vrei să primeşti ŞTIREA atunci când se întâmplă. ÎN FELUL ACESTA VĂ EXPRIMAȚI ACORDUL SA PRIMIȚI ȘTIRI ELECTRONICE DE LA DOBROGEANEWS

Distribuie articolul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.