Conecteaza-te pe Twitter

Pentru ca agricultura românească să fie performantă avem nevoie de politici agricole care să vină în întâmpinarea nevoilor producătorului.

Interviu cu ing.Vasile Gudu, deputat PDL în Colegiul uninominal nr.1 Tulcea, membru al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii din Camera Deputatilor (la primul mandat), fost prefect de Tulcea și director al Direcției pentru Agricultură și Industrie Alimentară (o perioadă lungă de timp).

Agricultura-colaj-01

 

Reporter :  Care sunt marile provocări ale anului agricol 2014 din punct de vedere climatologic? Care este situația de facto în Dobrogea?

Dep. Gudu Vasile: Pot afirma că anul agricol 2014 a debutat bine având in vedere precipitaţiile căzute  în această perioadă . Fac referire la zăpada căzută la sfârșitul lunii Ianuarie care asigura necesarul de apă culturilor agricole. Nu trebuie sa uităm că şi în toamna anului 2013 când au fost înființate aceste culturi am avut condiții favorabile înfiinţării şi dezvoltării acestora.Imi exprim speranța că şi anul agricol 2013-2014 va fi unul la fel de bun ca si cel pe care l- am încheiat. Desigur, dacă nu cumva intrăm într-o lungă perioadă de secetă în această primăvară, cu adevărat capricioasă. Eu zic că este bine cum a început și că, se vede treaba, cineva, acolo Sus, chiar ne iubește și ne dă ploaie atunci când avem nevoie de ea.

Reporter : Care sunt motivele din cauza cărora proiectele care vizează atragerea de bani europeni pentru înființarea unor sisteme de irigații performante sunt încă destul de mici? Birocrația, infrastructura,neștiința, lipsa de legi corespunzătoare în domeniu?

Dep. Gudu Vasile : Principala problemă a agriculturii tulcene este cea a lipsei irigaţiilor ,activitate care până la revoluţia din dec. 1989 se desfășura pe o suprafață de peste 165000 ha. Urmare a dezinteresului manifestat de marea majoritate a celor ce şi-au desfășurat activitatea în instituțiile statului şi nu numai am ajuns astăzi sa irigam în județul Tulcea doar 11.000 ha.

Evoluția irigatiilor : 1990 /118.300 ha

1991 /22.000 ha

2013 /11.700 ha

Iată de ce prioritatea agriculturii tulcene este aceea de a revitaliza sistemele de irigatii. Nu trebuie sa uitam că agricultura a fost si rămâne cea care prin contribuţiile aduse la PIB-ul țării asigura creșterea economică a României. Acest lucru este încă un argument în plus pentru cei ce guvernează să își îndrepte atenția si politicile către acest important sector al economiei românești.

Apreciez efortul făcut de unii fermieri tulceni care au accesat banii europeni prin proiectele care vizau investițiile in acest domeniu.Reabilitarea sistemelor de irigaţii este prioritatea zero a celor care practică agricultura.Este necesar ca la un efort atât de mare al fermierilor tulceni sa se facă simțit si efortul celor care sunt funcționari în instituțiile statului si care de multe ori prin excesele de birocratism sunt un factor de frânare pentru accesarea acestor fonduri europene.

Reporter: “Seceta” și “Criza alimentară” sunt marile probleme ale tuturor statelor lumii, mai mult sau mai puțin dezvoltate. Care sunt pașii pe care România ar trebui să-i parcurgă pentru ca agricultura românească să fie cu adevărat performantă? Ce ar trebui să facă în mod special oamenii din comunitățile sărace din Dobrogea care au o fărâmă de grădină și-un hectar de pământ la camp?

Dep. Gudu Vasile: Accesarea de fonduri europene prin proiecte ce vizează investițiile în agricultură (irigaţii,modernizarea fermelor prin achiziționarea de utilaje de mare performanţă ,construcția de silozuri) ,asocierea micilor fermieri.Asocierile asigură aplicarea de tehnologii moderne si eficientizarea procesului de desfacere a productiilor. Aceleași elemente sunt valabile si pentru comunităţile sărace din județul Tulcea.Nu trebuie sa uităm faptul ca sărăcia ce se manifestă încă în anumite zone este consecință a sistemului comunist ce a dominat România mai bine de 50 de ani. Pentru ca agricultura românească să fie performantă avem nevoie de politici agricole care să vină în întâmpinarea nevoilor producătorului. Fiscalitatea fără noimă, birocrația sunt doar piedici în calea dezvoltării.

Reporter : Începând cu acest an, România este obligată să respecte normele UE privind calitatea laptelui:  din ianuarie 2014,  crescătorii de vaci nu mai pot vinde pe piață laptele muls manual, devenind obligatorie folosirea aparatelor de muls. Ce poate face în aceste condiții o batrână care trăiește de pe urma celor două-trei văcuțe pe care le are ? (Reprezentanţii crescătorilor de animale din România spun ca noile reglementări îi vor îngenunchea pe micii crescători de vaci, deoarece aceștia nu dispun de banii necesari pentru achiziționarea de echipamente).

Dep. Gudu Vasile : începând cu anul 2014 România este obligată sa respecte normele UE privind calitatea laptelui.Sunt măsuri adoptate încă de la momentul aderării României la UE.(2007) Am avut suficient timp pentru a ne pregăti în acest sens așa încât astăzi să nu ne mai confruntăm cu această problemă.Trebuie scoasă în evidenţă acum şi reticenţa românilor de a ne alinia acestor norme.

Revin aici la problema asocierii in acest domeniu deoarece numai așa vom reuși sa achiziţionăm instalații de muls si tancuri de păstrare pentru laptele produs de micii producători.In aceste condiții se poate asigura şi desfacerea producției de lapte în condiții avantajoase tuturor celor ce s-au asociat.

Reporter : De câți bani considerați că ar avea nevoie un tânăr pentru a deveni un adevărat producator agricol ? Cum poate realiza acest deziderat la acest moment?

Să-și cumpere tractoare și utilaje agricole second-hand;  2. Să aloce o sumă de bani pentru inițierea ciclului de producţie ( inputuri, motorina, etc);  3. Să închirieze spații de depozitare; 4. Să facă demersuri pentru obținerea unor contracte de desfacere a produselor.

Dep. Gudu Vasile : Un tânăr care doreşte să înfiinţeze şi să conducă o exploataţie agricolă ,ar trebui in primul rând sa aibă studii de specialitate,să fi făcut o perioadă minimă de practică productivă pe lângă un fermier cu experiență şi apoi decurg toate celelalte elemente obligatorii acestui gen de activitate adică teren în proprietate ,teren în arendă ,investiții în domeniu (fonduri proprii,credite bancare) şi nu în ultimul rând accesarea de fonduri europene. Nu este deloc ușor dacă ținem cont de faptul că tinerii se confruntă, realmente cu probleme şi atunci când încearcă să acceseze credite sau proiecte și apoi, nici piața nu-I așteaptă cu brațele deschise. De aceea susțin faptul că avem nevoie de politici agricole pentru toate categoriile de investitori.

Reporter : Este cunoscut faptul că este destul de greu să înființezi o exploatație agricolă cu rezultate relativ bune, din cauza fărâmițării terenurilor. Practic, calea cea mai sigură pare a fi achiziționarea de la un alt fermier (destul de greu de găsit o astfel de ofertă rentabilă). Care ar fi alternativa pentru o familie care nu mai are de lucru la oraș, vinde casă și tot ce are pentru a se muta la țară, pentru a- și încropi o mică afacere în domeniul agriculturii?

Dep Gudu Vasile:  Au trecut 25 de ani de la revoluţia din Decembrie 89 .Este dificil acum să punem bazele unei afaceri în agricultură şi mult mai complicat dacă cel care dorește acest lucru nu dispune de resurse financiare.Dupa revolutie ,cei care s-au implicat în acest sector investind riscându-şi averile, au fost profesioniști.Marea lor majoritate au performat în această activitate, alții nu au reușit. Consider că mai sunt sectoare ce pot oferi avantaje financiare celor care vor să investească în agricultură (apicultura ,horticultura ,acvacultura , etc ). Este foarte-foarte greu. Nu este imposibil. Dar trebuie să studieze piața și să ia cea mai bună hotărâre în condițiile în care vorbim despre o varietate mare de culturi, poate nu doar cele tradiționale.

Reporter: Anul 2014 aduce noi impozite și pentru fermieri. Pe lângă celebrele taxe pe stâlp și piscină au apărut și cele pe grajd, pe sere ori pe pătul. Cum se vor descurca producătorii agricoli? Se vor regăsi aceste noi taxe în prețurile din piață?

Dep. Gudu Vasile : Politica ultimilor ani dusă de guvernanţi este una care a pus noi biruri celor care contribuie la creșterea economică a României.Lipsa investițiilor care ar trebui să creeze locuri de muncă generatoare de plus valoare în bugetul național ,determină apariția de noi biruri puse producătorilor agricoli. Birurile tot mai mari, taxele, uneori aberante, îi descurajează pe mici investitori, pe tinerii care sunt la începutul unei vieți, la începutul unei afaceri de familie. Cred că avem nevoie de o politică fiscală bine definită, care să-i ajute pe oameni să-și achite datoriile, nu să-I transforme, fără voie, în evazioniști.

Reporter : Plata pe suprafaţă pentru 2013 se spune că ar fi fost de 160,70 euro/ha, mai mare decât plata din 2012, dar în fond se primesc numai 143 euro/ha, la cursul stabilit este mai mică decât plata din 2012 cu cca. 10%. Subvenţia la motorină pe trimestru IV 2013 s-a redus cu 40%! Care sunt sumele concrete care ajung la fermier?

Dep. Gudu Vasile : Este adevărat ca sumele sunt nesemnificativ mai mici urmare a faptului ca după controalele efectuate în teren de către inspectorii APIA se aplică mici corecţii în calculul acestor sume. Nu pot face o comparație cu sumele ce urmează sa fie alocate drept sprijin financiar în anul 2014 întrucât aceste cote se stabilesc până la sfârșitul lunii septembrie anul în curs.

Reporter : Ce ați făcut dumneavoastră în calitate de parlamentar pentru agricultură, pentru marii și pentru micii producători agricoli din județul Tulcea ?

Dep. Gudu Vasile: Am fost alături de agricultorii tulceni si nu numai. În numeroasele mele intervenții avute de la microfonul Parlamentului României am semnalat problemele tulcenilor(9 declarații politice cu teme specifice activității agricole din totalul de 23 declarații politice, 8 întrebări si interpelări dintr- un număr de 14 .Toate acestea au rezultat în urma  discuțiilor frecvente pe care le am cu oamenii în fiecare săptămână în care mă întâlnesc cu ei în teritoriu. Acestea sunt instrumentele mele din opoziție dar eu nu mă opresc doar la acestea, atunci când există situații speciale, nu mă sfiesc să bat la toate ușile și să încerc, pe cât posibil, să obțin rezultate concrete pentru tulcenii mei. Din păcate, repet, sunt în opoziție.

Din anul 2012, de când și-a început activitatea parlamentară, deputatul Gudu Vasile a fost foarte activ în Parlamentul României, el a avut 28 de luări de cuvânt în 28 de ședințe, a susținut 25 de declarații politice, a supus dezbaterii plenului 31 de propuneri legislative, 15 interpelări și 10 moțiuni.

Pentru că în urmă cu niște ani, chiar în ziua de 4 martie, ziua când apare acest interviu, Vasile Gudu vedea lumina zilei într-un sătuc din Nordul Dobrogei, dorim să ne alăturăm și noi tuturor celor care-l cunosc, îl respectă și-l iubesc și-i urează „La mulți ani cu sănătate și bucurie !”

CONFIDENȚIALITATEA DATELOR DVS. Dobrogeanews păstrează datele dvs. personale în baza sa de date de comunicare. În absența unui consimțământ specific din partea dvs., Dobrogeanews nu vă poate trimite știri electronice. Dacă doriți să primiți astfel de știri, puteți solicita acest lucru în mod direct introducând adresa de e-mail la care vrei să primeşti ŞTIREA atunci când se întâmplă. ÎN FELUL ACESTA VĂ EXPRIMAȚI ACORDUL SA PRIMIȚI ȘTIRI ELECTRONICE DE LA DOBROGEANEWS

Distribuie articolul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.