Conecteaza-te pe Twitter

Paștele în Europa: Hristos a Înviat, Joyeuses Pâques, Happy Easter, Felices Pascuas, Frohe Ostern, Kalo Pascha, Buona Pasqua…!

Paştele este cea mai veche sărbătoare creştină. La Consiliul Ecumenic de la Niceea din anul 325, Patriarhii Bisericii au decis ca Paştele să cadă întotdeauna în prima duminică după prima lună plină a primăverii, între 25 martie şi 25 aprilie. Potrivit cercetătorilor Vaticanului, cuvântul „Paşte” provine din cuvântul ebraic – „pesah”, “trecere”. În Vulgata, traducerea în limba latină a Bibliei, pesah a fost tradus „transitus Domini”, “trecerea Domnului”, devenită în engleză “passover”.

Rãstignirea si învierea reprezintã eterna legãturã dintre moarte și viațã: precum  renaște natura în fiecare primãvarã, cînd se reia ciclul vieții.

Untitled-2

Oul, el însusi purtãtor de viatã, este un simbol al regenerãrii, al purificãrii, al veșniciei. În tradiția popularã româneascã se crede ca ouãle de Pasti sunt purtãtoare de puteri miraculoase: ele vindecã boli și protejeazã animalele din gospodãrie. În dimineața primei zile de Paște, copiii sunt pusi sã se spele pe fațã cu apa dintr-un vas în care s-a pus dinainte un ou roșu și un ban de argint, pentru ca astfel, copiii sã fie tot anul sãnãtoși și rumeni la fațã precum oul de Paște. Și curați precum argintul !

Tradiția colorării ouălor precede sărbătoarea creștină a Paștelui. În unele mitologii (din Egipt, India, China) se spune că lumea s-a născut dintr-un ou. Legătura cu sărbătoarea Paștelui este evidentă: ouăle simbolizează nașterea, o nouă viața dobândită de creștini prin moartea lui Iisus. Obiceiul de vopsire a ouălor îșă are originile în festivalurile egiptenilor și perșilor de sărbătorire a primăverii. Slujba de Înviere începe la miezul nopții, la fel ca în Evul Mediu când oamenii așteptau răsăritul soarelui pentru a pleca în procesiune spre biserică.

În România oamenii obișnuiesc să se îmbrace în noaptea de Înviere cu haine noi după ce și-au primenit trupul și sufletul, după ce i-au iertat pe cei care-au greșit și au cerut iertarea celor față de care au greșit.

Și englezii își cumpără haine noi iar irlandezii participă la concursuri de dans cu premii. În Franța nu se trag clopotele între Vinerea Mare și Duminica Paștilor. În Suedia, copiii dau scrisori vecinilor și primesc de la aceștia dulciuri sau bani.

În multe părţi ale Angliei “dansatorii Morris” dansează în Duminica Paştelui dansuri foarte vechi, care au menirea să alunge spiritele rele ale iernii. Dansatorii poartă pantaloni albi, eşarfe roşii, pantaloni negri şi pălării de paie cu multe flori, panglici roşii şi verzi şi clopoţei. De peste 500 de ani, în orăşelul englezesc Olney se organizează, în marţea de Lăsata Secului, “cursa clătitelor”. Această întrecere adună toţi locuitorii în centrul oraşului. Concurenţii ţin în mână tigăile încinse, cu clătitele perpelindu-se şi, odată dat startul, încep să alerge spre biserică. Pe toată durata cursei sunt obligaţi să întoarcă clătitele de cel puţin trei ori, înainte de a ajunge la finiş. Happy Easter (!) spun britanicii în noaptea de Înviere.

Franţa celebrează Paştele cu entuziasm. Clopotele bisericii sună cu bucurie tot timpul anului dar se opresc din Joia Mare până în ziua de Paşti, ca oamenii să-şi amintească de moartea Domnului Iisus. În ziua de Paşti, clopotele sună cu putere, vestind Învierea iar oamenii se îmbrăţişează şi se felicită. Copiii se trezesc de dimineaţă şi caută ouăle împrăştiate prin camere sau în grădină. Magazinele franceze păstrează tradiţia oăulor din ciocolată neagră, cu lapte sau albă, iepuraşi şi puişori cu surprize. Pe lângă dulciuri, meniul tradiţional de Paşti include miel sau ied cu garnitură de legume de primăvară. Familiile se adună pentru masa de Paşti, care durează cel puţin cinci ore. În unele regiuni se mănâncă o „omletă pascală” din ouăle strânse în Vinerea Mare. Şi, bineinţeles, nu lipseşte mielul pascal, la cuptor sau la frigare. Joyeuses Pâques!

Paștele în Spania este o sărbătoare împortantă, cu multe ritualuri. Patimile lui Hristos sau Săptămâna Paștelui sunt cunoscute sub numele de Semana Santa. Festivitatile de Paște încep cu Domingo de Ramos, cum este cunoscut în termeni spanioli sau Duminica Floriilor și se termină cu Lunes de Pascua. Filozofia din spatele celebrarii Domingo de Ramos este că: ești praf, și din praf te vei întoarce, simbolizând Învierea lui Hristos. În ziua de Paște nașul îi dă finului său o prăjitură cunoscută sub numele de La Mona. O altă specialitate culinară este torrijas. Acesta este un amestec minunat de felii de pâine înmuiată în lapte cald, zahăr și ou, apoi prajite în ulei de măsline. Acestea sunt servite împreună cu vin, sirop, miere, zahăr sau scorțișoară. “Felices Pascuas” este urarea pe care și-o fac spaniolii în noaptea de Înviere.

“Frohe Ostern”, spun germanii în noaptea de Înviere. Se crede că termenul german “Ostern” vine de la o zeiţă anglo-saxonă din antichitate numită „Eastre”, „Eostre”, or „Ostara”. Momentul sărbătorii este foarte special – celebrarea lui Christos coincide cu trezirea naturii la o nouă viaţă după somnul hibernal. În gospodăriile germane se face curăţenia de primăvară şi se decorează casele, ramuri înmugurite, narcise, salcie, primele mlădiţe de grâu. Copaci de Paşti, copăcei micuţi sau ramuri, împodobiţi cu ouă, au făcut parte mult timp din sărbătoarea germană a Paştelui. Din sărbătoare face parte şi masa bogată de Paşti, după un post sever.

Iepuraşul de Paşti este menţionat pentru prima dată în Germania, in 1590. În unele regiuni se crede că iepuraşul aduce ouăle roşii în Joia Mare şi pe cele colorate în noaptea dinaintea Paştilor. Primele delicatese din aluat dulce sub forma de iepuraşi au apărut tot în Germania, pe la 1800. Potrivit legendei, după mesa din Joia Mare, clopotele bisericilor zboară la Roma pentru a primi dezlegarea din partea Papei. În acest răstimp, în Vinerea Mare, în Sâmbăta şi Duminica de Paşti, copiii cheamă locuitorii la posturi, făcând zarvă cu morişti, castaniete şi tobe şi cântând Klibberlidd, cântecul tradiţional. Tinerii sunt răsplătiţi cu ouă de Paşti şi monede pe care le primesc duminică dimineaţa, după ce clopotele se întorc în clopotniţă.

Paştele (Pascha) este una dintre sărbătorile religioase cele mai bogate în tradiţii la ortodocşi, tradiţii care au loc pe întreg teritoriul Greciei. Pregătirile încep în Joia Mare când gospodinele pregătesc tsourekia (un fel de chec) şi colorează ouăle cu vopsea roşie. În trecut, oamenii obişnuiau să aşeze primul ou înroşit lângă icoană pentru a alunga spiritele rele. În unele sate capetele şi spinările mieilor erau de asemenea colorate cu vopsea roşie de ouă. Sâmbătă dimineaţa încep pregătirile pentru cina festivă de Înviere, iar femeile gătesc maghiritsa (o supă din măruntaie şi ierburi). Cu puţin înainte de miezul nopţii oamenii se strâng la biserică purtând lumânări pe care le aprind cu lumina sfântă luată de la preot. La auzul sintagmei Hristos a înviat (Christós Anesti), oamenii schimbă urări şi aşa-numitul Sărut al dragostei şi, ajungând acasă, fac cu lumânările aprinse de trei ori semnul crucii deasupra uşii de la intrare, ciocnesc ouăle roşii şi servesc tradiţionala maghiritsa. Duminica se pregăteşte miel fript şi oamenii sărbătoresc până târziu în noapte. Kalo Pascha (!) spun grecii în noaptea de Înviere.

În Italia, sunt multe legende legate de la „colomba” (porumbelul). Una dintre ele povesteşte că imediat după Paşti, în timpul bătăliei de la Legnano, milanezii care se luptau cu Barbarossa au ştiut că bătălia este în favoarea lor după ce au văzut trei porumbei zburând deasupra bisericii. De atunci, milanezii comemorează evenimentul mâncând prăjituri în formă de porumbel. Oriunde în Italia, la colomba este sinonimă cu veşti bune şi bucurie pentru masa de Paşti. Prajitura, asemănătoare unei brioşe in formă de pasăre şi acoperită cu zahăr, se pregăteşte din făină, unt, gălbenuş de ouă, portocale, migdale şi lapte. Felul tradiţional de mâncare pentru masa de Pasti este agnellino – miel fript, cu piper. Pentru copii se pregăteşte un cozonac în formă de coroană, acoperit cu bomboane colorate, ovale. Napolitanii îşi dovedesc înclinaţia pentru dulciuri prin pastiera, o plăcintă specială umplută cu brânză şi presărată cu fructe zaharisite. În a doua zi de Paşti, „Palio dell’Uovo” este o competiţie unde ouăle sunt vedetele jocului şi are loc un dans special. Pe lângă tradiţionalul miel, la masa de Paşti se mai servesc antipasto, minestra di pasqua, agnellino, abbacchio, manicotti, lasagne, paste, carciofi fritti, carciofi e patate soffritti, verdure, fructe, dulciuri şi vin. Buona Pasqua!

CONFIDENȚIALITATEA DATELOR DVS. Dobrogeanews păstrează datele dvs. personale în baza sa de date de comunicare. În absența unui consimțământ specific din partea dvs., Dobrogeanews nu vă poate trimite știri electronice. Dacă doriți să primiți astfel de știri, puteți solicita acest lucru în mod direct introducând adresa de e-mail la care vrei să primeşti ŞTIREA atunci când se întâmplă. ÎN FELUL ACESTA VĂ EXPRIMAȚI ACORDUL SA PRIMIȚI ȘTIRI ELECTRONICE DE LA DOBROGEANEWS

Distribuie articolul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.