Conecteaza-te pe Twitter

IN MEMORIAM: Genocidul armean, istoria și suferințele unui neam de creștini care n-a încetat să creadă niciodată

Este pentru noi o misiune de credință să nu îngropăm în uitare cele un milion și jumătate de victime ale Genocidului Armean din anul de grație 1915 pentru că am îngropa memoria străbunilor noștri, rândurile scrise cu litere de sânge de nevinovații care au suportat atrocitățile unora care credeau că dacă închid gura creștinilor armeni nu vor mai bate clopotele bisericilor care propovăduiau credința creștină.

Sunt scrieri, memorii, amintiri ale unor înalți diplomați care au trăit acele timpuri și voi face trimitere pentru început la memoriile ambasadorului american, Henry Morgenthau, aflat în Turcia în perioada 1914-1916 care ilustrează perfect felul în care s-au desfășurat lucrurile  Turcia trecea printr-o grea perioadă de tranziție. Organismul politic numit „Uniune și Progres” răsturnase de pe tron pe sultanul Abdul Hamid și instalase, în locul acestuia, pe Mahomed II, un om blînd și cu un program democratic. De fapt, sultanul, n-avea nici o putere. Aceasta era deținută, în întregime, de triumviratul „junilor turci  Max Scheubner-Richter, viceconsul german în Erzurum, declara că avea cunoştinţă de la un funcţionar că „niciun armean nu va rămâne în Turcia după război” .

Ofiţerul german Stange, care activa pe frontul din Caucaz, scria că „Sute şi mii au fost asasinaţi… autorităţile i-au ajutat să lase în urmă orice, case, magazine, bunuri… evacuările au fost executate în condiţii inumane, familiile şi femeile fiind transportate departe fără nicio protecţie… Urgenţele militare (…) au oferit doar pretexte binevenite” .

„Când autoritățile turcești au dat ordinul pentru aceste deportări, decideau moartea unei întregi națiuni; ele au înțeles bine acest lucru și, în conversațiile lor cu mine, nu au făcut nicio încercare de a ascunde acest fapt… Sunt convins că întreaga istorie a rasei umane nu cuprinde niciun episod atât de oribil ca acesta. Marile masacre și persecuții ale trecutului par aproape neînsemnate în comparație cu suferințele nației armenești în 1915”, scria în 1919 Henry Morgenthau, ambasadorul Statelor Unite în Imperiul Otoman între anii 1913-1916, martor ocular al evenimentelor.

Genocidul armenilor a început în orașul Van, cel mai mare oraș armenesc din Turcia (aflat într-un colț îndepărtat al Asiei Mici, învecinat cu Persia la răsărit și la nord cu Caucazul), cu oameni harnici, învățați, considerați a fi unii dintre cei mai civilizați din partea de răsărit a Imperiului, o populație cu o vechime de peste trei mii de ani prin aceste locuri. Și, de aici, s-au răspîndit în tot Imperiul, ocupînd activitatea economică a tuturor marilor orașe.

Sub pretextul unei rebeliuni a armenilor care s-ar fi împotrivit războiului și uciderii de suflete nevinovate, a început uciderea unei întregi națiuni, au început masacrele.

În tot cursul primăverii și verii anului 1915 au avut loc aceste deportări: tineri împușcați, spânzurați fără nicio judecată, familii cu copii și bătrâni încolonați pentru a fi măcelăriți în văile pustii sau în largul Mării Negre. Convoaie sinistre de sute și mii de oameni disperați care erau trimiși pe drumurile fără de întoarcere ale deșertului sirian.

„Plutoane de jandarmi mergeau înainte, anunțând triburile kurde că li se apropie victimele și pe țăranii turci că, în sfîrșit, se apropie banda pe care o așteptau de atîta timp. Și începea, de îndată, măcelul. Iar cei care supraviețuiau și își continuau drumul mureau cu sutele și miile de sete și de foame. Experiențele prin care a trecut un singur asemenea convoi ilustrează cum nu se poate mai bine trecerea de la presupusul plan de deportare la cel de anihilare” scria consulul american de la Alep în documentele vremii care se află și în prezent în arhiva Departamentului de Stat de la Washington.

Rememorăm aceste momente cumplite din istoria bunicilor și străbunicilor noștri în fiecare an la 24 aprilie în memoria și amintirea unui milion și jumătate de victime ale Genocidului Armean sau, după cum le numește Biserica Armeană începînd din anul 2015, în memoria unui milion și jumătate de martiri.

Uniunea Armenilor din România

Simion Eduard Lucian

Președinte UAR Filiala Tulcea

CONFIDENȚIALITATEA DATELOR DVS. Dobrogeanews păstrează datele dvs. personale în baza sa de date de comunicare. În absența unui consimțământ specific din partea dvs., Dobrogeanews nu vă poate trimite știri electronice. Dacă doriți să primiți astfel de știri, puteți solicita acest lucru în mod direct introducând adresa de e-mail la care vrei să primeşti ŞTIREA atunci când se întâmplă. ÎN FELUL ACESTA VĂ EXPRIMAȚI ACORDUL SA PRIMIȚI ȘTIRI ELECTRONICE DE LA DOBROGEANEWS

Distribuie articolul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.