Conecteaza-te pe Twitter

Dosarul Bâstroe din nou în actualitate. Culoarul de migrație al sturionilor și coloniile de păsări din delta Dunării sunt în pericol (!)

În ciuda faptului că toate organismele internaționale de mediu la care Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) au protestat și nu au fost de accord cu planul Ucrainei de a construi un canal navigabil pe Dunăre, în speță, Canalul Bâstroe, chiar dacă Uniunea Europeană a atras atenția în nenumărate rânduri că lucrările la acest canal nu se încadrează în coordonatele de mediu europene, Ucraina a continuat să lucreze la Bâstroe, în două etape și, cum dialogul pe această temă a fost acoperit în timp de tot mai multe subiecte fierbinți din zonă, la începutul lunii decembrie a.c., la Reuniunea Comitetului Permanent al Convenției de la Berna ce s-a desfâșurat la Strasbourg, dosarul BÂSTROE urma să fie închis.

“La această întâlnire se punea problema închiderii dosarului Bâstroe iar delegația română condusă de mine în calitate de Guvernator al ARBDD, a trebuit să prezinte argumente bine susținute de documente, studii și monitorizări desfășurate în toți acești ani care au demonstrat care au fost coordonatele de impact asupra mediului în urma lucrărilor efectuate de statul ucrainean la canalul Bâstroe. Noi am susținut în continuare efectuarea unor expertise pe trei componente: impactul asupra populațiilor de pește și în mod deosebit a culoarelor de migrație a sturionului, impactul asupra păsărilor și  a cantității tot mai mare de aluviuni care se adună (vezi mereaua Musura). Desigur, și a dragării acestora cu toate costurile necesare. Nu putem repeta greșeala care s-a făcut cu canalul Sulina. La acest moment sigurul culoar de migrație a sturionului în Delta Dunării este de o treime pe canalul Sf. Gheorghe și de două treimi pe canalul Chilia. Studiile, cercetările au demonstrat că lucrările efectuate la canalul Bâstroe afectează acest culoar de migrație al sturionului pentru care, reamintesc acest lucru, România a interzis pescuitul (la sturion) de aproape zece ani. Toate aceste rezultate vor face obiectul unor studii de fezabilitate, a unei monitorizări transfrontaliere tripartite (România, Republica Moldova, Ucraina) care vor fi prezentate la Reuniunea Comisiei permanente a Convenției de la Berna din septembrie 2015” a declarat Lucian Simion, Guvernator al ARBDD, șeful delegației românești la Reuniunea de la Strasbourg.

Totul a început în anul  2001: primele lucrari au atras si primele proteste din partea organizatiilor ecologiste internationale. Incă din anul  1991, Delta Dunarii era declarată rezervatie a biosferei aflată în patrimoniul mondial Unesco. După primele lucrări din partea ucraineană care vorbea despre acest canal ca despre o necessitate economică, au apărut și reacțiile internaționale. Fondul Mondial pentru Natură, Birdlife International și Wetlands International au susținut în numeroase rânduri faptul că lărgirea canalului va reduce cantitatea de apă potabilă a României, iar gradul de poluare va crește nepermis de mult punând în pericol speciile existente din deltă. Fondul Mondial pentru Natură spunea la vremea respectivă că Ucraina nu a ținut cont de expertizele științifice și de prevederile statutului de rezervație naturală a biosferei Dunării. Organizațiilor neguvernamentale și ecologiste care au protestat față de această decizie a guvernului de la Kiev li s-au alăturat atât state precum Germania, SUA cît și Consiliul Europei (UE).

Cotidianul francez „Le Figaro” din 30 august 2004 susținea cât se poate de clar că, în spatele noii artere fluviale s-ar afla cercurile politico-mafiotice susținătoare ale președintelui de atunci al Ucrainei, Kucima, care își dorea desfășurarea în „liniște” a comerțului ilegal, de la contrabanda cu țigări la traficul cu deșeuri radioactive. In realitate, problematica intereselor la Marea Neagră este deosebit de complexă.

„Ministerul afacerilor externe din România, considera ca procedurile urmate de partea ucraineana pentru autorizarea lucrarilor nu corespund normelor si standardelor internationale si in special prevederilor Conventiei Espoo privind evaluarea impactului de mediu in context transfrontiera. Aceasta apreciere a fost confirmata si de Comitetul de Implementare al Conventiei de la Espoo, care a decis sa recomande statelor parti la Conventie ca, în cursul următoarei reuniuni (din mai 2011), să reactiveze avertismentul pentru Ucraina (neactivat în octombrie 2008, din lipsa unor informații complete) referitor la nerespectarea obligațiilor care îi revin în temeiul prevederilor Convenției sau să adopte un nou avertisment referitor la nerespectarea obligațiilor menționate”se arăta într-un comunicat al MAE din 2010. In opinia expertilor romani, realizarea proiectului prezinta riscuri majore pentru starea mediului, inclusiv cu impact transfrontalier asupra Romaniei.

CONFIDENȚIALITATEA DATELOR DVS. Dobrogeanews păstrează datele dvs. personale în baza sa de date de comunicare. În absența unui consimțământ specific din partea dvs., Dobrogeanews nu vă poate trimite știri electronice. Dacă doriți să primiți astfel de știri, puteți solicita acest lucru în mod direct introducând adresa de e-mail la care vrei să primeşti ŞTIREA atunci când se întâmplă. ÎN FELUL ACESTA VĂ EXPRIMAȚI ACORDUL SA PRIMIȚI ȘTIRI ELECTRONICE DE LA DOBROGEANEWS

Distribuie articolul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.