Conecteaza-te pe Twitter

Deținuți politici deshumați din gropile comune ale lagărului Periprava

„Atunci când îi aducea la cimitir pe ăia de la pușcărie, uneori nu erau morți-morți. Și-i ducea noaptea, și-i îngropa de vii. Atunci, se auzeau țipete îngrozitoare! Nici nu se știe dacă au avut vreodată morminte, sau au fost puși toți, la grămadă, că aici oricum bate vântul și spulberă nisipul!”spun și acum cu glas șoptit, bătrânii satului.

morti-periprava

Fosta pușcărie politică e vestită pentru condițiile grele de detenție și pentru munca silnică de acolo. Mulți deținuți politici au murit la tăiat de stuf, săpat de canale sau construit de diguri. Sătenii spun că unii dintre deținuți ar fi fost îngropați chiar în digurile pe care le construiau. Mureau de foame, de frig sau din cauza bătăilor crunte aplicate ziua și noaptea.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca (MNIT), Prefectura Tulcea și Primăria C.A. Rosetti (Delta Dunării), organizează în perioada 25-30 mai 2015 o acţiune de investigaţii arheologice în localitatea Periprava pentru continuarea acțiunii de căutare, descoperire şi deshumare a rămăşiţelor pământeşti ale foştilor deţinuţi politici morți în lagărul din zonă.

periprava01

La începutul anilor ’50 Periprava a funcţionat ca secţie a Formaţiunii Chilia, devenind la 1 iulie 1957 o unitate penitenciară de sine stătătoare (Formaţiunea 0830). Scopul oficial al înfiinţării coloniei a fost construirea unui dig pe o lungime de 16,5 km între localităţile Periprava şi Sfiştofca pentru a proteja de inundaţii terenurile care urmau să fie defrişate de stuf şi desţelenite în vederea utilizării lor ca suprafeţe agricole. De asemenea, se avea în vedere şi înălţarea şoselei din comuna Periprava pe o distanţă de mai mulţi kilometri. Astfel, începând cu 1959, în zonă au fost aduşi inclusiv mii de deţinuţii politici care au devenit majoritari în colonie până în 1964, când au fost aplicate graţierile colective. Scopul nedeclarat şi subînţeles al transferurilor de deţinuţi a fost exploatarea brutală a muncii acestora şi supunerea lor la un regim cu valenţe de exterminare. Condiţiile nefavorabile din perioada în care unitatea a funcţionat ca formaţiune independentă au dus la decesul a cel puţin 124 de deţinuţi, identificaţi nominal, în majoritate politici, dar şi de drept comun.
Conform unor informaţii documentare precum şi a numeroaselor mărturii provenite de la foşti deţinuţi politici, care au fost internaţi pentru anumite perioade de timp în colonia penitenciară de la Periprava, rezultă că decesele din acest lagăr de muncă forţată au fost cauzate de înfometare, de frigul din sezonul rece, de lipsa apei potabile şi a asistenţei medicale, de accidente survenite în condiţii de muncă istovitoare şi de regimul de detenţie pe care mulţi l-au îndurat în lagărele şi închisorile unde au fost încarceraţi anterior. Unii dintre deţinuţi au fost împuşcaţi în diferite împrejurări, mai ales în cursul tentativelor de evadare. Toate acestea au fost potenţate de condiţiile specifice existente în Deltă şi de comportamentul abuziv şi violent al personalului coloniei.

morti-periprava2

În cursul acestei campanii de investigaţii arheologice, din mai 2015, se  continuă săpăturile în cimitirul din localitate, se vor dezveli toate scheletele identificate în 2013, pentru ca acestea să poată fi analizate individual de către un medic legist. De asemenea, vor fi practicate noi secţiuni arheologice pentru a se descoperi şi cerceta amplasamentele altor morminte. De la toate mormintele descoperite se vor recolta probe biologice de ţesut osos, pentru a se putea realiza testele ADN în vederea stabilirii identităţii persoanelor decedate. Analizele pentru stabilirea ADN-ului se vor efectua în cadrul Laboratorului de Genetică din cadrul Institutul Naţional de Medicină Legală din Bucureşti.
Cercetările sunt executate de un colectiv de arheologi şi istorici de la IICCMER în prezenţa reprezentanţilor Parchetului Militar şi ai altor instituţii ale statului. Acţiunea este sprijinită de către Prefectura judeţului Tulcea şi de Primăria comunei C.A. Rosetti.

CONFIDENȚIALITATEA DATELOR DVS. Dobrogeanews păstrează datele dvs. personale în baza sa de date de comunicare. În absența unui consimțământ specific din partea dvs., Dobrogeanews nu vă poate trimite știri electronice. Dacă doriți să primiți astfel de știri, puteți solicita acest lucru în mod direct introducând adresa de e-mail la care vrei să primeşti ŞTIREA atunci când se întâmplă. ÎN FELUL ACESTA VĂ EXPRIMAȚI ACORDUL SA PRIMIȚI ȘTIRI ELECTRONICE DE LA DOBROGEANEWS

Distribuie articolul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.