Conecteaza-te pe Twitter

Deputatul Mirela Furtună la Reuniunea Interparlamentară a celei de-a 62-a Sesiuni a Comisiei ONU pentru Statutul Femeilor

* “lucrările Reuniunii s-au axat în principal pe modalități concrete de prevenire a abandonului școlar, de felul în care pot interveni parlamentele lumii  pentru a crește șansa femeilor de a avea acces la sănătate, la educație, la creșterea gradului de implicare în procesul decizional. Femeile din zonele rurale sărace au nevoie de tehnologie inovatoare și de conectivitate, de infrastructura care aduce canalizare, apă potabilă curată, energie și transport și care susține productivitatea și mobilitatea”.

În perioada 13 – 14 martie 2018, au avut loc, la New York, cea mai mare întâlnie a ONU privind egalitatea de gen. La Reuniunea Interparlamentară a celei de-a 62-a Sesiuni a Comisiei ONU pentru Statutul Femeilor,  Parlamentul României a fost reprezentat de deputații Mirela Furtună, vicelider al Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat și secretar al Comisiei pentru politică externă, și Steluţa-Gustica Cătăniciu, vicepreședinte al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Cea de-a 62-a sesiune a Comisiei, care s-a desfășurat la New York anul acesta s-a axat pe o temă  prioritară „Provocări și oportunități în realizarea egalității de gen și a responsabilității femeilor și fetelor din mediul rural”.

“Vorbim desprea una dintre cele mai mari Reuniuni ale ONU privind egalitatea de șanse între femei și bărbați și drepturile femeilor, cel mai impor-tant forum pentru statele membre ale ONU, organizații ale societății civile și alți actori internaționali care și-au droit să ajungă la un consens și un angajament în ceea ce privește acțiunile politice pe această temă” ne-a declarat social democratul Mirela Furtună. 

Lucrările s-au desfășurat în cadrul a trei sesiuni de lucru care au reunit parlamentari, oficiali ONU, reprezentanți guvernamentali, ai societății civile și ONG-urilor precum și experți în materie.

Inegalitățile de gen și condițiile reale de existență  demonstrază  faptul că femeile și fetele din mediul rural sunt afectate în mod disproporționat de sărăcie și au acces inegal la resursele naturale, la infrastructură  și servicii, la muncă decentă și protecție socială.  Mai presus de toate, ele se confruntă cu forme multiple de discriminare care poartă greutatea prejudecăților și excluderii.

Mă voi opri asupra câtorva aspect pe care le regăsim în multe state ale lumii:

*multe femei din mediul rural sunt nevoite să presteze unele dintre cele mai grele activități, sunt slab plătite, diferența de remunerare dintre bărbații și femeile din mediul rural care fac aceeași muncă, ajunge și la 40%.

*Munca agricolă rămâne o sursă importantă de existență  pentru femeile din mediul rural. Cu toate acestea, mai puțin de 20% dintre deținătorii de terenuri din întreaga lume sunt femei, potrivit Bazei de date FAO privind drepturile de proprietate intelectuală și drepturile omului.

*În aproape două treimi dintre țări, femeile se confruntă cu nesiguranța alimentară, conform raportului ONU. Vorbim despre un număr foarte mare de femei din zonele rurale care suferă de o nutriție deficitară  ce duce la anemie, o cauză principală a morții materne.

*Infrastructura și tehnologia ajung extrem de greu la femeile din mediul rural, lăsându-le tot mai mult în urmă. În 80% din gospodăriile lipsite de apă, femeile și fetele sunt responsabile în primul rând de colectarea  zilnică a apei în condiții inimaginabile. Tocmai de aceea, lucrările Reuniunii s-au axat în principal pe modalități concrete de prevenire a abandonului școlar, de felul în care pot interveni parlamentele lumii  pentru a crește șansa femeilor de a avea acces la sănătate, la educație, creșterea gradului de implicare în procesul decizional. Femeile din zonele rurale sărace au nevoie de tehnologie inovatoare și de conectivitate, de infrastructura care aduce canalizare, apă potabilă curată, energie și transport și care susține productivitatea și mobilitatea. Ele au nevoie de accesul firesc la justiție climatică, piețe și lanțuri de produse agroalimentare de valoare înaltă. Dar, aș spune că au nevoie în principal de încetarea legilor și a normelor discriminatorii care susțin practici culturale dăunătoare, cum ar fi mutilarea și căsătoriile timpurii forțate. Ele au nevoie de respectarea drepturilor la sănătate. Este primordial încetarea  violenței în toate formele ei. Acest lucru este valabil în toate comunitățile și instituțiile, inclusiv în Organizația Națiunilor Unite, unde Secretarul General a precizat că nu există loc pentru violența de gen și hărțuirea de orice fel. Acest CSW ne oferă o platformă istorică pentru o nouă dinamică de schimbare” a concluzionat deputatul Mirela Furtună.

Delegația română  a participat în finalul lucrărilorde la New York la două dezbateri tematice cu titlul ”Violența împotriva femeilor în politică” și ”Cotele de gen și cotele privind tinerii”, în cadrul cărora au fost prezentate soluții la nivel global, regional și național prin care instituțiile politice pot schimba cultura tăcerii și a impunității în ceea ce privește sexismul, hărțuirea sexuală și alte forme de violență împotriva femeilor în politică, efectele avute de implementarea concomitentă a cotelor de tineret și de gen, precum și care sunt necesitățile pentru a spori participarea tinerelor femei în parlament și în politică.

“Aș dori să  mai subliniez faptul că, prioritățile guvernului României se axează pe reducerea acestor decalajelor în plan naționaldrept pentru care a fost introdus pentru prima dată un capitol distict, “Respect și demnitate pentru femei”, în cadrul Programului de Guvernare pentru perioada 2017-2020, la Capitolul Politici publice în domeniul muncii și justiției sociale.

Deasemenea, Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei și bărbați, este principalul act legislativ în acest domeniu, ce reglementează concepte precum: egalitate de şanse între femei şi bărbaţi, discriminare pe criteriul de sex, discriminare directă/indirectă/hărţuirea/hărţuirea sexuală, plată egală pentru muncă de valoare egală, acţiuni pozitive, discriminare multiplă, stereotipuri de gen, bugetare de gen. Legea 202/2002 include măsuri specifice privind implementarea egalităţii de şanse şi tratament între femei şi bărbaţi pe piaţa muncii, la educaţie, eliminarea rolurilor şi stereotipurilor de gen, cultură și informare, sau participarea echilibrată a femeilor și bărbaților la decizie.

După Reuniunea de la New York mă bucur enorm că în România antreprenoriatul feminin este recunoscut ca fiind una dintre cele mai importante măsuri de creştere economică – implicit scădere a nivelului de sărăcie – şi realizare a independenţei economice/financiare a femeii. Încurajarea femeilor de a iniţia propria afacere se corelează cu rolul şi poziţia femei în societate iar pentru a putea avea acces la aceleaşi oportunităţi ca şi bărbaţii, este necesar ca femeile să  depăşească o serie de obstacole specifice, precum responsabilităţile familiale care, în majoritatea cazurilor le revin, iar mediul rural este unul propice” a declarat la finalul discuției noastre deputatul social democrat Mirela Furtună la revenirea în țară după participarea la Reuniunea Interparlamentară a celei de-a 62-a Sesiuni a Comisiei ONU pentru Statutul Femeilor și evenimentele asociate.

CONFIDENȚIALITATEA DATELOR DVS. Dobrogeanews păstrează datele dvs. personale în baza sa de date de comunicare. În absența unui consimțământ specific din partea dvs., Dobrogeanews nu vă poate trimite știri electronice. Dacă doriți să primiți astfel de știri, puteți solicita acest lucru în mod direct introducând adresa de e-mail la care vrei să primeşti ŞTIREA atunci când se întâmplă. ÎN FELUL ACESTA VĂ EXPRIMAȚI ACORDUL SA PRIMIȚI ȘTIRI ELECTRONICE DE LA DOBROGEANEWS

Distribuie articolul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.