Conecteaza-te pe Twitter

Ce și cât știm despre gazele de șist – Chevron deţine concesiuni pentru a efectua lucrări de prospecţiune a gazelor de şist la trei “blocuri” din România cu o suprafaţă de 270.000 de hectare (Costineşti, Vama Veche şi Bârlad).

Gaze-de-sist_fracturare-hidraulica

Pe harta zonelor de interes apăreau anul trecut și orașele Babadag și Măcin din nordul Dobrogei. În sudul Dobrogei au început lucrările de “prospecțiuni seismice în vederea identificării resurselor”.

La începutul verii Agenția Națională de Resurse Minerale (ANRM) făcea public faptul că urmează să deruleze o amplă campanie de informare în perioada iulie – noiembrie cu privire la gazele de șist. Pentru acest obiectiv ANRM a obținut o cofinanțare europeană de 60.000 de euro și cu 120.000 de euro a realizat un site (infogazedesist.eu)  unde sunt publicate zonele de interes, faptul că este absolut inofensivă pentru mediu și pentru viața oamenilor exploatarea gazelor de șist, câteva filmulețe în care un onorabil domn professor universitar, specialist în geologie și paleontologie, prezintă din punct de vedere științific felul în care se poate face exploatarea, o expunere din care oamenii de la Pungești, de la Costinești sau din oricare altă margine de lume nu înțeleg mare lucru. Respectiva Campanie de informare ar mai cuprinde tipărirea unor pliante pentru conștientizarea populației (?!) și două dezbateri care ar urma să aibă loc undeva, la sfărșitul perioadei, (prin noiembrie) la Bârlad și la Costinești. Nouă nu ni se spune explicit decât faptul România are rezerve recuperabile de gaze de sist de 1.444 miliarde de metri cubi, și că astfel se clasează pe locul al treilea în Europa după Polonia și Franța. Că această cantitate ar putea să acopere consumul național de gaze pentru 100 de ani, (după cum rezultă din datele Autoritatii Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM), preluate de la Administrația Americană pentru informație în domeniul energiei EIA). Polonia ar avea rezerve de gaze de sist de 4.190 miliarde de metri cubi, iar Franta de 3.879 miliarde de metri cubi.

Trebuie să ne amintim de faptul că în decembrie-  anul trecut- au avut loc mai multe referendumuri locale în sudul Dobrogei, iar cei prezenți s-au pronunțat în majoritate importantă împotriva exploatării gazelor de șist (dar…numai referendum-ul de la Costinești a reușit să realizeze cvorumul de 50% plus1).

Și la Bârlad și în sudul Dobrogei oamenii reclamă faptul că nu au fost informați cum se cuvine, că știrile venite pe tot felul de canale de comunicare sunt contradictorii și că sunt cu adevărat speriați de ceea ce li se întâplă. La Pungești oamenii au ieșit, ca la Revoluție cu piepturile goale să-și apere dreptul la viață și la o informare corectă. În sudul Dobrogei au început prospecțiunile pentru gazele de șist. Echipamente sofisticate au fost amplasate pe câmp, la cca. 20 de kilometri de Costinești iar localnicii pledează pro sau contra după nevoile imediate pe care le au. Mulți dintre cei care sunt pentru exploatarea gazelor de șist cred că vor avea locuri de muncă bine plătite și gaz mult mai ieftin. Nu că le-ar fi spus cineva ceva concret. Așa “se aude”. Nordul Dobrogei, pentru moment nu intră în discuție. “Ne-a salvat Delta Dunării” spun unii. “Păcat” spun alții.

În Europa se pare că lucrurile încep să prindă contur. Franţa respinge gazele de şist, Angela Merkel a promis după dezastrul de la Fukushima să închidă o mare parte din centralele nucleare din Germania, Guvernul şi Parlamentul bulgar au adoptat măsuri asemănătoare încă din 2012. Danemarca, Olanda, Cehia și Irlanda au instituit moratorii, ca și landul Westafalia-Renania de Nord din Germania. În Marea Britanie, ca urmare a seismelor produse la Blackpool datorită fracturării hidraulice, activitatea de explorare a fost suspendată. Numeroase state din SUA au impus moratorii cu privire la exploatarea gazelor de sist (Virginia, New Jersey, Ohio, New York, Pennysilvania) iar în altele precum Vermont este total interzisă.

In Parlamentul European au fost prezentate mai multe studii și rapoarte care au semnalat numeroasele riscuri ale metodei care au generat efecte negative în zonele în care ea s-a aplicat. Studiile efectuate , indică faptul că există o serie de incertitudini sau lacune în legislația actuală a UE. Experţii atrag atenţia asupra pericolelor pe care metoda fracturării hidraulice le prezintă pentru mediu si sănătatea oamenilor, pentru biodiversitate, pentru generațiile viitoare. Incă din 2012, Comisia Europeană s-a angajat să aducă imbunătățiri acestei legislații cât mai repede cu putință. Cu o săptămână  în urmă (9-10 octombrie a.c.)  legislativul european a adoptat o propunere legislativă care ar modifica Directiva privind impactul asupra mediului (EIA) aflată în vigoare, impunând studii de impact pentru toate proiectele care presupun fracturare hidraulică. Apar deasemenea, prevederi care se referă la consultarea populaţiei europene în cazul acestor proiecte, publicarea anumitor informaţii concrete de către companiile dezvoltatoare şi  se încearcă propunerea unor măsuri pentru a preveni conflictele de interese din acest domeniu. Concret, o companie precum Chevron nu va mai putea derula proiecte de explorare şi exploatare a gazelor de şist fără să vină mai întâi cu un studiu de impact asupra mediului şi fără să consulte populaţia din Pungeşti, din Costinești, din Vama Veche sau din oricare altă localiate din Uniunea Europeană . Mare sau mică. Dacă se aprobă în plenul Forumului European decisional. Acestea fiind spuse, mi se pare legitimă întrebarea “ce și cât știm despre gazele de șist”.

CONFIDENȚIALITATEA DATELOR DVS. Dobrogeanews păstrează datele dvs. personale în baza sa de date de comunicare. În absența unui consimțământ specific din partea dvs., Dobrogeanews nu vă poate trimite știri electronice. Dacă doriți să primiți astfel de știri, puteți solicita acest lucru în mod direct introducând adresa de e-mail la care vrei să primeşti ŞTIREA atunci când se întâmplă. ÎN FELUL ACESTA VĂ EXPRIMAȚI ACORDUL SA PRIMIȚI ȘTIRI ELECTRONICE DE LA DOBROGEANEWS

Distribuie articolul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.