Conecteaza-te pe Twitter

Anul European al Patrimoniului Cultural: mai multe obiective din Sulina înscrise în Lista Monumentelor Istorice din România

*Anul 2018 a fost declarat An European al Patrimoniului Cultural prin Decizia comună nr. 864 / 17. 05. 2017 a Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 131 L / 20. 05. 2017*contribuie la promovarea patrimoniului cultural ca element important al relaţiilor dintre Uniune şi ţările terţe, fructificând interesul şi nevoile ţărilor partenere, precum şi cunoştinţele specializate ale Europei privind patrimoniul cultural.
În contextul sărbătoririi Anului European al Patrimoniului Cultural în România, la solicitarea Institutului Naţional al Patrimoniului, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Tulcea a declanşat procedura de clasare (înscriere) în Lista Monumentelor Istorice din România pentru mai multe obiective din judeţul Tulcea edificate de Comisia Europeană a Dunării – precursoare a Uniunii Europene – sau rezultate de pe urma prezenţei şi activităţii acesteia între 1856-1939 la Dunărea de Jos, după cum urmează:

*Amenajări hidrotehnice şi portuare ale Comisiei Europene a Dunării (CED) de la Sulina;
*Farul CED de la Sulina, pe digul de sud, pe malul drept al Dunării, construit în a doua jumătate a sec. XIX – începutul sec. XX – „Farul Stins”;
*Fosta locuinţă a inginerului şef al CED de la Sulina, construită între 1863-1877;
*Fostul sediul al Serviciului Tehnic al CED de la Sulina, construit între 1856-1863;
*Fostele locuinţe („vilele gemene”) ale CED de la Sulina, construite la începutul sec. XX;
*Fostele locuinţe ale lucrătorilor CED de la Sulina, construite cca. 1870 (în spatele Palatului CED);
*Atelierele CED de la Sulina, pe malul stâng (nordic) al Dunării, construite în a doua jumătate a sec. XIX – începutul sec. XX (clădire birouri, biroul contabilităţii centrale a Serviciului Tehnic al CED, locuinţă hidrograf CED, locuinţă contabil Serviciul Tehnic al CED, locuinţă contabil, locuinţă contabil şef Contabilitate Generală a CED, locuinţă inginer prim-adjunct al CED, locuinţă maistru şef al atelierelor CED, hangar, depozit general, atelier mecanic, atelier modelaj şi depozit piese, anexă a depozitului general, turnătorie, depozit de modele, depozit);
*Uzina de apă de la Sulina, construită între 1897-1903;
* Staţia de Supraveghere Fluvială a navigaţiei construită de CED la Ceatal Sf. Gheorghe între 1880-1882.
Comisia Europeană a Dunării:
Istoria oraşului Sulina este indisolubil legată de activitatea Comisiei Europene a Dunării (CED). CED a avut sediul administrativ la Galaţi, însă marea majoritate a instituţiilor executive (Căpitănia Portului, Serviciul Tehnic, etc.) au avut baza la Sulina, asigurând toate serviciile şi activităţile curente. Alegerea Sulinei ca amplasament nu a fost întâmplătoare: din cauze geomorfologice, în cursul ultimelor secole Gura Sulina devine singura (din cele trei) în mod natural navigabilă în ambele sensuri (dinspre Dunăre spre Marea Neagră şi invers).

În climatul geo-politic extrem de tensionat de la sfârşitul sec. XVIII – începutul sec. XIX, marcat în plan regional de conflictul dintre Rusia şi Imperiul Otoman şi în plan european de fragilul echilibru al marilor puteri (aşa numitul „concert european” statuat prin hotărârile Congresului de la Viena din 1815 ce încheie perioada napoleoniană), în 1829 (prin Tratatul de la Adrianopol) se proclamă libertatea navigaţiei pe Dunăre (principiul libertăţii navigaţiei pe fluviile şi râurile internaţionale fusese garantat prin prevederile Congresului de la Viena şi a putut fi reiterat şi pus în operă după înfrângerea Imperiului Otoman în războiul ruso-turc din 1828-1829). Ca urmare, Sulina, poziţie strategică şi important punct de tranzit pentru comerţul internaţional la vremea aceea, devine obiectul disputei între ruşi, turci şi austrieci.

Statutul său este reglementat prin Tratatul de pace de la Paris din 1856 (care conclude Războiul Crimeei), prin prevederile art. 16 referitoare la înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea CED ca entitate administrativă autonomă (aflată sub garanţia colectivă a puterilor europene), neutră, organizată pe sistem colegial ca organism tehnic-administrativ extrateritorial menit să asigure navigabilitatea Gurii şi braţului Sulina (şi, mai târziu, a întregii Dunări maritime, până la Brăila inclusiv), să întocmească şi să aplice regulamentele de liberă navigaţie.
Retrospectiv, o putem numi astăzi „Uniunea Europeană” de la marginea Uniunii Europene” spune Iulian Vizauer într-un comunicat de presă.

Prezenţa CED la Sulina a fost principalul motor al dezvoltării şi (cel puţin pentru o perioadă a existenţei acestui organism) prosperităţii oraşului, care devine, în extrem de puţin timp, dintr-un cătun de piraţi o micro metropolă cosmopolită ce atinge cca. 13 000 locuitori (populaţia stabilă, în afara sezonului de navigaţie, cca. 5000).

Dacă în prima parte a sec. XIX centrul de greutate al aşezării era pe malul stâng (nordic) al braţului Sulina, după distrugerea sa aproape completă de către flota engleză în 1853 şi mai ales după înfiinţarea CED, oraşul este practic reconstruit, pe malul sudic, şi organizat din punct de vedere urbanistic pe plan hippodamic, cu străzile principale paralele cu Dunărea (astăzi de la 1 la 7, notate de la malul fluviului spre sud) întretăiate perpendicular de străzile secundare.

Din punct de vedere arhitectural, dezvoltarea explozivă a oraşului şi tradiţiile constructive ale variilor naţii care-l populau se reflectă în apariţia construcţiilor de inspiraţie neo clasică şi eclectică (în principal clădiri oficiale, dar nu numai), în prăvăliile cu locuinţe la etaj (devenite aproape un simbol al Sulinei vechi), în casele tradiţionale „îmbrăcate” cu caplama (menite să reziste intemperiilor), un melanj armonios şi pitoresc de atmosferă mediteraneană punctată de rigurozitate nordică.

Două evenimente constructive anunţă, la cumpăna secolelor XIX şi XX, începutul unui uşor declin economic al Sulinei: 1895 – finalizarea construcţiei podului de la Feteşti-Cernavodă şi 1909 – inaugurarea şi darea în exploatare a Portului Constanţa; încet, dar sigur, pe măsură ce ponderea importanţei economice a Constanţei creşte, declinul Sulinei accelerează (din anii ’20 în mod nefericit favorizat şi de prezenţa ameninţătoare a Uniunii Sovietice în proximitate).

Obiectivele specifice ale Anului european constau în:
* promovarea unor modele inovatoare de guvernanţă participativă şi de gestionare a patrimoniului cultural, care să implice toate părţile interesate, inclusiv autorităţile publice, sectorul patrimoniului cultural, actorii privaţi şi organizaţiile societăţii civile;

* promovarea unor soluţii care să facă patrimoniul cultural accesibil tuturor, inclusiv prin intermediul mijloacelor digitale, prin înlăturarea obstacolelor sociale, culturale şi fizice, ţinând seama de persoanele cu nevoi speciale;

* încurajarea sinergiilor dintre politicile privind patrimoniul cultural şi cele de mediu prin integrarea patrimoniului cultural în politicile de mediu, arhitectonice şi de urbanism, precum şi prin promovarea eficienţei energetice;

* încurajarea strategiilor de dezvoltare regională şi locală care valorifică potenţialul patrimoniului cultural, inclusiv prin promovarea turismului durabil;

* sprijinirea dezvoltării competenţelor specializate şi îmbunătăţirea gestionării cunoştinţelor şi a transferului de cunoştinţe în sectorul patrimoniului cultural, ţinând cont de implicaţiile trecerii la era digitală;

* promovarea patrimoniului cultural ca sursă de inspiraţie pentru creaţia şi inovarea contemporană şi evidenţierea potenţialului de stimulare reciprocă şi de interacţiune mai puternică între sectorul patrimoniului cultural şi alte sectoare culturale şi creative;

* sensibilizarea cu privire la importanţa patrimoniului cultural al Europei prin educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii, cu accent în special pe copii, tineret şi persoanele în vârstă, comunităţile locale şi grupurile greu accesibile;

* încurajarea sinergiilor între Uniune şi statele membre, inclusiv prin consolidarea iniţiativelor pentru prevenirea traficului ilicit de bunuri culturale; precum şi

* evidenţierea, în cursul anului 2018, a evenimentelor semnificative care au o importanţă simbolică pentru istoria Europei şi pentru patrimoniul său cultural.

CONFIDENȚIALITATEA DATELOR DVS. Dobrogeanews păstrează datele dvs. personale în baza sa de date de comunicare. În absența unui consimțământ specific din partea dvs., Dobrogeanews nu vă poate trimite știri electronice. Dacă doriți să primiți astfel de știri, puteți solicita acest lucru în mod direct introducând adresa de e-mail la care vrei să primeşti ŞTIREA atunci când se întâmplă. ÎN FELUL ACESTA VĂ EXPRIMAȚI ACORDUL SA PRIMIȚI ȘTIRI ELECTRONICE DE LA DOBROGEANEWS

Distribuie articolul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.